Preşedintele Ungariei, Katalin Novak, va veni miercuri, într-o vizită la București, la invitaţia președintelui României, Klaus Iohannis, transmite cotidianului Magyar Nemzet.

În afară de întâlnirea pe care o va avea cu Klaus Iohannis, preşedintele ungar va fi primit de premierul Românniei Nicolae Ciucă, de preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.

Pe parcursul vizitei la Bucureşti, Katalin Novak se va întâlni de asemenea cu Kelemen Hunor, viceprim-ministru şi preşedintele Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR), şi cu ceilalţi miniştri membri ai UDMR.

Ultima întâlnire oficială la Bucureşti între un preşedinte român şi unul ungar a avut loc în 2010.

Ce spun ungurii despre președintele României

Publicația pro-guvernamentală de la Budapesta Magyar Nemzet a scris că președintele României, Klaus Iohannis , „nu susține aspirațiile de autonomie ale maghiarilor, ci subliniază necesitatea unei mai bune cooperări între maghiarii și românii din România ca fiind singura soluție pentru România.”

Iată ce mai scrie publicația de la Budapesta despre relațiile pe care le are România cu Ungaria, în ceea ce privește comunitatea maghiară de pe teritoriul țării noastre.

„Vigilentul guvern român ar trebui să explice nu doar președintelui ungar, ci și propriilor cetățeni: de ce este mai bine să trăim în secolul al XIX-lea decât în 2022? Mă refer la momentul în care cea mai mare parte a echipei de hochei a României cântă imnul Ungariei împreună cu echipa maghiară sau când fanii echipei Sfântul Gheorghe (Sepsiszentgyörgy) cântă imnul Transilvaniei (Székely Himnusz) pe arena din București – este ca și cum nu înțeleg în totalitate opoziția guvernului. Ei trăiesc, cântă și gândesc ca maghiarii din Transilvania – ne cerem scuze pentru că nu vor să facă parte din majoritate.

„Guvernul român nu controlează maghiarii”

Deci, cum ar trebui să se comporte românii și maghiarii între ei? Să începem cu primul pas: să recunoaștem că maghiarii transilvăneni sunt oameni liberi; guvernul român nu controlează exclusiv maghiarii și obiceiurile lor, mai ales că comunitățile lor nu sunt românești.

Viața și istoria arată o imagine ceva mai complicată decât cea pe care pare să o privească Bucureștiul. Maghiarii sunt pur și simplu maghiari; de aici începem și să recunoaștem că tot aici se termină. Și, dacă mai e nevoie, această perspectivă nu se va schimba cât timp maghiarii și românii vor trăi împreună în Bazinul Carpatic.” transmite publicația de la Budapesta