Legea consumatorului vulnerabil, care ar urma să-i ajute pe mulţi români cu facturile la încălzire şi energie din această iarnă, trebuie să intre în vigoare de la data de 1 noiembrie.
Cu toate că este mai puţin de o lună până la acel moment, normele metodologice nu au fost încă publicate şi vorbim aici de un volum excesiv de birocrație.
Formular de 14 pagini, cu sute de câmpuri de completat, plus alte 25 de documente doveditoare
Mai exact, consumatorii vulnerabili care doresc să beneficieze de prevederile acestei legi se vor trezi în faţă cu un formular de 14 pagini, cu aproximativ 500 de câmpuri de completat. Pe lângă asta, fiecare solicitant trebuie să ataşeze şi alte 25 de documente doveditoare.
Guvernul a întârziat publicarea normelor metodologice de aplicare ale legii, cu toate că procedura birocratică este una deosebit de voluminoasă și ridică serioase semne de întrebare privind capacitatea unor solicitanți de a putea completa formularele, transmite realitatea.net.
În urmă cu două săptămâni, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, spunea că normele ar trebui publicate în Monitorul Oficial undeva în timpul săptămânii care s-a încheiat deja (27 septembrie – 3 octombrie), însă acest lucru nu s-a întâmplat.
“Cel mai probabil săptămâna viitoare aceste norme vor fi publicate în Monitorul Oficial şi după aceea vor putea să înceapă întâi să analizeze dacă sunt posibili beneficiari şi apoi să completeze formularele”, declara Raluca Turcan pe 24 septembrie.
Tot atunci, ministrul Muncii le cerea autorităţilor locale “să nu mai găsească scuze, ci să facă eforturi maxime astfel încât această lege să fie aplicată de la 1 noiembrie”.
Măsurile de protecţie socială introduse din Legea consumatorului vulnerabil
Estimările autorităţilor vorbesc despre până la 10 milioane de persoane care ar putea beneficia de această lege a consumatorului vulnerabil.
Legea are ca obiect de reglementare stabilirea criteriilor de încadrare în categoria consumatorilor vulnerabili de energie, a măsurile de protecţie socială pentru aceştia şi accesul la resursele energetice pentru satisfacerea nevoilor esenţiale ale gospodăriei.
Măsurile de protecţie socială pot fi financiare şi non-financiare. Ele se finanţează din bugetul de stat, din bugetele locale sau din fonduri europene. Măsurile financiare sunt:
- ajutoare pentru încălzirea locuinţei,
- pentru consumul de energie,
- pentru acoperirea unei părţi din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului,
- pentru achiziţionarea, în cadrul unei locuinţe, de echipamente eficiente din punct de vedere energetic, necesare pentru iluminarea, răcirea, încălzirea şi asigurarea apei calde de consum în locuinţă,
- pentru înlocuirea aparatelor de uz casnic depăşite din punct de vedere tehnic şi moral cu aparate de uz casnic eficiente din punct de vedere energetic,
- ajutoare pentru achiziţionarea de produse şi servicii în vederea creşterii performanţei energetice a clădirilor,
- ajutoare pentru conectarea la sursele de energie.
Măsurile non-financiare constau în facilităţi de acces şi conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale, inclusiv interzicerea deconectării de la sursele de energie pentru anumite categorii de consumatori vulnerabili, precum şi consilierea şi informarea transparentă şi accesibilă a populaţiei cu privire la sursele de energie, costuri şi proceduri de acces la acestea, în conformitate cu Legea 123/2012 şi cu OUG 33/2007, potrivit Agerpres.
