Lansarea emisiunii de euroobligaţiuni, programată pentru octombrie 2009 şi amânată din cauza căderii Guvernului, poate aduce acum un împrumut mai ieftin pentru bugetul statului. Odată cu apropierea de sfârşitul crizei economice şi intrarea în perioada de relansare, statele dezvoltate dau startul recuperării banilor pe care i-au pompat în economie pentru a evita falimente greu de suportat. În Statele Unite ale Americii, se pregăteşte un plan de taxare a companiilor cu acti
Lansarea emisiunii de euroobligaţiuni, programată pentru octombrie 2009 şi amânată din cauza căderii Guvernului, poate aduce acum un împrumut mai ieftin pentru bugetul statului.
Odată cu apropierea de sfârşitul crizei economice şi intrarea în perioada de relansare, statele dezvoltate dau startul recuperării banilor pe care i-au pompat în economie pentru a evita falimente greu de suportat. În Statele Unite ale Americii, se pregăteşte un plan de taxare a companiilor cu active în valoare de peste 50 miliarde dolari, cunoscut ca „taxa pentru responsabilitatea crizei financiare“. Statul american estimează că va strânge astfel 90 de miliarde de dolari pe parcursul a zece ani, bani destinaţi acoperirii pierderilor provocate de ajutorarea companiilor în dificultate şi, implicit, reducerii deficitului bugetar.
Operaţiunea va avea loc şi în Marea Britanie, iar exemplul va fi urmat, cel mai probabil, de către toate statele care au participat cu fonduri publice la susţinerea sectorului privat. Pe lângă motivele de ordin moral faţă de banii publici, colectaţi de la populaţie, autorităţile sunt forţate să ia aceste măsuri pentru a finanţa deficitele bugetare. România face parte dintre ţările care nu au pompat direct bani pentru salvarea unor companii, însă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetului trebuie acoperită şi în 2010 cu sume de ordinul miliardelor de euro.
Banii nu au mai ajuns anul trecut
Trecem peste impunerea de noi taxe, un sport la care par să participe toţi parlamentarii, indiferent de partid, şi ne uităm la ultimele declaraţii legate de emisiunea de eurobonduri pe care statul român intenţionează să o lanseze din septembrie 2009. Ministerul Finanţelor a selectat încă de atunci Deutsche Bank, EFG Eurobank şi HSBC Bank pentru intermedierea vânzării de euroobligaţiuni. Emisiunea urma să aibă o valoare cuprinsă între 500 milioane euro şi 1,5 miliarde euro, cu o maturitate între cinci şi zece ani. Lansarea a fost însă amânată odată cu căderea Guvernului Boc, iar perioada de interimat a acestuia a însemnat şi ratarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, încasarea tranşei de împrumut fiind, de asemenea, amânată.
Amânarea se dovedeşte profitabilă
Devansarea emisiunii are însă efecte pozitive. Sentimentul investitorilor străini faţă de economia autohtonă s-a îmbunătăţit considerabil în ultimele săptămâni. Încheierea alegerilor prezidenţiale şi validarea unui guvern, alături de stabilirea bugetului pe 2010 sunt elemente pozitive pentru străini. Totodată, revenirea prognozată pentru economiile dezvoltate are un efect pozitiv asupra ţării noastre, legătura directă fiind exporturile României care depind în mare măsură de Europa de Vest.
Rata de credit default swap (CDS) a României, adică costul asigurării împotriva riscului de neplată, a scăzut până la un nivel de 240 (respectiv 2,4 puncte procentuale). Cotaţia CDS a scăzut constant de la începutul anului, după ce în 2009 ajunsese până la peste 400, iar anterior semnării acordului cu FMI era apropiată de 700 de puncte.
Semnalele legate de posibilitatea recuperării ratelor de împrumut de la FMI după adoptarea bugetului au convins şi agenţiile internaţionale de rating să declare că ar putea modifica pozitiv indicatorii României. „Ratingurile României s-ar putea stabiliza la nivelul actual. Perspectiva se va îmbunătăţi dacă finanţele publice vor fi orientate către consolidare, dacă accesul sectorului privat la finanţare externă se îmbunătăţeşte şi dacă presiunile din sectorul bancar dispar“, a declarat analistul S&P Marko Mrsnik într-un interviu acordat Bloomberg. În prezent, ratingul României stabilit de S&P este de BB+ cu perspective negative.
Moment bun pentru lansare
Ultima emisiune internaţională de bonduri denominate în euro a fost lansată de România în toamna anului 2008, valoarea acesteia fiind de 750 de milioane de euro, la o dobândă cu 1,7% mai mare decât media europeană din acel moment. Valoarea la care se va ridica actuala emisiune de euroobligaţiuni va fi de un miliard de euro, conform declaraţiilor ministrului de finanţe, Sebastian Vlădescu. „Ne împrumutăm şi pe pieţele externe pentru a finanţa deficitul bugetar. Este nevoie de împrumut şi pentru finanţarea deficitului şi pentru diversificarea pieţelor“, a declarat ministrul în cadrul Parlamentului. „Diversificarea pieţelor“ presupune, de fapt, scăderea presiunii asupra pieţei interne, de unde ministerul a adunat deja 1,3 miliarde lei (325 milioane euro) săptămâna trecută, la o dobândă în scădere faţă de anul trecut (9,24%) şi o maturitate de şase luni. Prima licitaţie din 2010 a Finanţelor a adus la buget 565 milioane lei prin obligaţiuni pe trei ani, cu un randament mediu anual de 9,5%.
„Emisiunea de euroobligaţiuni din acest an va fi, cel mai probabil, un succes“, spune Lucian Anghel, economist-şef al BCR, care adaugă că statul nu se mai poate baza exclusiv pe piaţa internă pentru finanţarea deficitului bugetar. Planul ministerului pentru piaţa locală prevede atragerea a 10-12 miliarde lei în primul trimestru, după ce, în 2009, sumele totale atrase s-au ridicat la aproape 65 miliarde lei.
Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, săptămâna trecută, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 1%, ceea ce face ca împrumuturile în euro să rămână la nivel scăzut. Banca Naţională a României a decis reducerea ratei proprii de dobândă până la 7,5%. „Reducerea operată de BNR a fost posibilă datorită reintrării în normalitate a situaţiei politice şi a şanselor mari ca acordurile cu FMI şi CE să continue“, se arată în raportul Raiffeisen Research. Lansarea în acest moment a emisiunii de eurobonduri ar însemna reducerea presiunii pe piaţa internă şi diminuarea concurenţei făcute de stat sectorului privat în obţinerea de finanţări bancare. Iar dacă emisiunea va avea succes, semnalul dat investitorilor străini poate fi unul pozitiv.
Ne împrumutăm şi pe pieţele externe pentru a finanţa deficitul bugetar. Este nevoie de împrumut şi pentru finanţare, şi pentru diversificarea pieţelor.
Sebastian Vlădescu, ministru de finanţe
12 mld. lei este suma de care are nevoie statul român în primul trimestru al anului în curs pentru a putea finanţa deficitul bugetar
65 mld. lei este suma împrumutată de Ministerul de Finanţe de pe piaţa internă în 2009, bani destinaţi în principal acoperiririi deficitului bugetar