Banca Mondială își exprima, în urmă cu mai puțin de o lună, rezervele față de înființarea celor doi giganți energetici naționali – Hidroenergetica și Electra.
Problema identificată de comasarea principalelor companii de energie și extracție a cărbunilor din România era legată de finanțarea investițiilor necesare din domeniu. Exemplul dat era cel al Transelectrica, distribuitorul de energie care nu deține însă instalațiile utilizate, statul fiind proprietarul de drept.
Nu este prima dată când Banca Mondială se declară împotriva înființării companiilor naționale. Instituția internațională și-a exprimat rezervele prima oară în 2007, când s-au pus bazele proiectului, cu îngrijorări legate de stoparea investițiior și scăderea competiției.
Era de așteptat ca și Comisia Europeană să vină cu comentarii legate de un nou monopol național și de absența concurenței. Însă instituțiile europene s-au abținut de la comentarii. Iar acum Comisia Europeană a făcut publică strategia „Energie 2020“, prin care se dorește securizarea aprovizionării cu energie, scop în care va fi înființată o piață unică europeană, inclusiv o rețea electrică continentală. Aproximativ același lucru pe care intenționează să îl facă și autoritățile noastre, doar că la nivel continental. Cu investiții pe măsură: 1.000 de miliarde de euro în următorii zece ani.
Piață energetică paneuropeană
Pornind de la faptul că 80% din emisiile statelor UE de gaze cu efect de seră au surse legate de producția de energie și de la eșecul formării unei piețe comune, autoritățile de la Bruxelles arată că implementarea unei strategii comune este urgentă, absența acesteia traducându-se prin costuri crescute pentru consumatorii europeni și prin scăderea competitivității Europei pe piața mondială de energie.
Strategia europeană este importantă pentru România. Ca membru UE, țara noastră va trebui să se alinieze la cerințele Uniunii, inclusiv în ceea ce privește realizarea unui sistem integrat de distribuție, care să includă acele „smart grid“, capabile să echilibreze producția cu cererea în funcție de orele de vârf și de zonele geografice.
Suma necesară investițiilor, de 100 milioane euro anual, pare mare. Conform CE însă, autoritățile publice cheltuie anual circa 176% din PIB-ul UE, adică 1.500 miliarde euro.
O eficientizare a politicilor economice, inclusiv a taxării, face relativ facilă acoperirea necesarului de finanțare. „Provocarea energetică este una dintre marile încercări la care suntem supuși cu toții. Aducerea sistemului nostru energetic pe o nouă cale, mai durabilă și cu un grad mai mare de securitate va dura, probabil, mult timp, însă acum este momentul pentru luarea unor hotărâri ambițioase în acest sens. Pentru a avea o economie eficientă, competitivă și cu emisii reduse de carbon, trebuie să definim o politică energetică la nivel european și să ne concentrăm asupra câtorva aspecte decisive“, a declarat comisarul pentru energie Gunther Oettinger.
Implementarea Smart Grid
Trecând peste limbajul diplomatic al comisarului pentru energie, declarația punctează cele mai importante elemente ale strategiei. Crearea unei piețe paneuropene a energiei, integrate și bazate pe infrastructură națională integrată la nivel european, reducerea consumului de energie inclusiv prin reabilitarea locuințelor, coordonarea la nivel european a politicii astfel încât cele 27 de state să reprezinte o singură voce pe plan internațional și securizarea furnizării de energie sunt lucrurile care vor  domina piața europeană în următorii ani.
Pentru România, aceasta înseamnă că va fi necesară continuarea proiectului energetic național, dar și găsirea soluțiilor de finanțare pentru companiile autohtone de profil. Hidroelectrica a anunțat deja că intenționează să își majoreze nivelul investițiilor din 2011 și 2012, de la nivelul de 1,5 miliarde lei în acest an până la 2 miliarde lei.
Hidroelectrica a avut un profit brut de 100 milioane euro (420 milioane lei) în primele nouă luni ale anului, în condițiile majorării cu 30% a cifrei de afaceri. „Hidroelectrica a făcut deja plata pentru 90% din profitul obținut în 2009 către stat. În 2010 am putea avea un profit de 110 milioane euro, din care 90% va fi direcționat către bugetul de stat“, a declarat Mihai David, directorul general al companiei.
Cele două companii, Electra și Hidroenergetica, ar putea fi funcționale de la începutul anului viitor. Inițial, termenul de înființare era 1 iulie 2010, însă data nu a putut fi respectată, necesitatea curățării companiilor cu probleme, care nu ar trebui să facă parte din noile societăți naționale, fiind în continuare presantă. „Semnalele date de Bruxelles sunt de creștere a investițiilor, una dintre căi fiind integrarea tehnologiilor noi, cum sunt tehnologiile Smart Grid“, arată Mihai David.
Provocarea energetică este una din marile încercări la care suntem supuși, iar acum este momentul pentru hotărâri ambițioase în acest sens.
Gunther Oettinger, comisar european pe Energie
1.000
miliarde euro este necesarul de investiții stabilit de Comisia Europeană pentru următorii zece ani pentru implementarea strategiei „Energy 2020“