Momentul integrarii va insemna si stabilirea pe termen lung a suprafetelor plantate cu vita de vie pe care le poate avea Romania. In urma negocierilor, autoritatile spera ca Romania sa poata detine suprafata de 250.000 ha plantata cu vita de vie, identica cu cea actuala. Din pacate, aproape jumatate din aceasta suprafata trebuie replantata cu soiuri nobile, cele hibride, existente, nemaiputand fi folosite in vinificatie. „Cum in Uniunea Europeana strugurii proveniti de la viile hibride nu pot fi vinificati, este normal ca o data integrati sa ne aliniem si noi acestor norme. Ele nu sunt aleatorii, ci rezulta din punerea accentului pe calitate. Via hibrida da o productie de trei ori mai mica fata de cea din soiuri nobile, iar calitatea vinului este de patru ori mai slaba. Este vinul cu potential alcoolic redus, care se oteteste in primavara”, spune Cornel Dicu, directorul Inspectiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV).
Plantatiile hibride s-au extins mai ales in ultimii ani, pentru ca sunt mai usor de intretinut (nu necesita tratamente, rezista la inghet). „Inspectia monitorizeaza plantatiile cu vii hibride si se implica pentru defrisarea lor si replantarea cu soiuri nobile. Nu este o operatiune simpla, relevant fiind faptul ca Franta a reusit sa incheie aceasta conversie in 25 de ani, iar noi ne-am propus sa indeplinim acest criteriu in numai zece ani”, subliniaza Cornel Dicu. Organizatia Nationala Interprofesionala Vitivinicola (ONIV) considera ca si o suprafata de pana la 200.000 hectare cu plantatii de vita nobila ar fi de ajuns pentru Romania, o data integrata in UE. „Depasirea suprafetei de 200.000 hectare se poate face numai prin introducerea unor subventii considerabile. Oricum, in conditii de exploatare competitiva, si 200.000 hectare ne asigura o pozitie influenta pe piata vinurilor”, considera Elena Sporea, presedinte de onoare ONIV. Pentru a atinge acest obiectiv, eforturile financiare sunt deosebit de mari: 10.000 dolari infiintarea unui hectar cu vita nobila, la care se mai adauga cheltuielile cu intretinerea plantatiei in cei doi, trei ani pana la rodire. Acest ultim capitol poate ridica cheltuielile pana la 13.000 de dolari pentru fiecare hectar.
„Categoric, statul trebuie sa se implice financiar pentru sustinerea acestor replantari”, spune Elena Sporea. ONIV, impreuna cu Patronatul National al Viei si Vinului (PNVV), a propus autoritatilor o solutie pentru stimularea viticultorilor. „Am propus ca in momentul in care se vor modifica accizele la alcool si tutun sa fie operate schimbari si la vin. Concret, dorim eliminarea taxei de doi la suta pentru sanatate, a accizelor si a banderolei. In schimbul acestei scutiri vom elabora un act normativ care sa oblige societatile beneficiare sa investeasca sumele astfel castigate, in replantari cu vita de vie”, spune Valeriu Cotea, presedintele PNVV. Din calculele asociatiilor care sprijina aceasta idee, reiese ca fondurile economisite ar permite replantarea anuala a 7.000 de hectare. Eliminarea acestor taxe nu va afecta semnificativ bugetul de stat. „Legislatia romanesca recunoaste vinul ca fiind un produs agroalimentar, la fel ca in UE. Trebuie spus ca in tarile europene nu se aplica accize pe vin”, spune Valeriu Cotea, presedinte Patronatul National al Viei si Vinului.
„Micul producator trebuie sa inteleaga ca trebuie sa se alinieze cerintelor europene. O solutie este asocierea si accesarea finantarilor externe cum ar fi Sapard”, spune Elena Sporea. Solutia propusa este in concordanta cu legislatia europeana, unde nici o tara producatoare de vin nu aplica accize. Mai mult, de la inceputul acestui an, si Bulgaria a renuntat la aceasta practica.
In luna aprilie urmeaza ca Romania sa isi definitiveze documentul de pozitie care va statua pasii de negociere cu Uniunea Europeana.

Via romAneasca are nevoie de 230 milioane euro pentru a „merge” In Europa

· Prin documentul de pozitie inaintat la Bruxelles, Romania solicita o perioada de tranzitie de opt ani,
pana la data de 31.12.2014, pentru eliminarea din cultura a viilor de hibrizi direct producatori, interzisi in Uniunea Europeana.

    · Incepand cu acest an ar trebui sa se teaca efectiv la defrisarea plantatiilor de vii hibride, intr-un ritm de circa 9.000 hectare anual.

    · In perioada 2003 – 2014 se urmareste replantarea suprafetelor defrisate, in medie cu 2.000 hectare anual.

    · Toata aceasta actiune are un cost estimat de 190 milioane euro. Acestea vor proveni fie din
contributia viticultorilor, fie din finantarile europene. Se mai are in vedere acordarea de „prime de abandon” pentru cei care renunta la plantatiile hibride.
· O alta perioada de tranzitie de patru ani este solicitata pentru inventarierea plantatiilor viticole si organizarea unui registru comunitar al acestora.

    · Datele actuale indica un numar de circa 51.000 de parcele de vita de vie, din care numai 2.000 ar fi situate in afara arealelor traditionale de cultura. Aceasta actiunea va avea ca finalitate identificarea fiecarei parcele cu vita de vie, iar costurile sunt estimate la peste 40 milioane de euro.