Chiar in deschiderea lucrarilor, presedintele Parlamentului European, Pat Cox, a subliniat aprobarea calduroasa a datei de 2007 "ca data-tinta pentru integrarea Romaniei si Bulgariei" si necesitatea unui "calendar clar al negocierilor". "Romania a pierdut primul val de integrare, dar de data aceasta procesul integrarii este irevesibil", a subliniat presedintele Ion Iliescu, prezent la lucrarile de la Porto Carras (summitul de la Salonic). Mircea Geoana a subliniat ca "cea mai importanta mentiun
Chiar in deschiderea lucrarilor, presedintele Parlamentului European, Pat Cox, a subliniat aprobarea calduroasa a datei de 2007 „ca data-tinta pentru integrarea Romaniei si Bulgariei” si necesitatea unui „calendar clar al negocierilor”.
„Romania a pierdut primul val de integrare, dar de data aceasta procesul integrarii este irevesibil”, a subliniat presedintele Ion Iliescu, prezent la lucrarile de la Porto Carras (summitul de la Salonic). Mircea Geoana a subliniat ca „cea mai importanta mentiune se refera la aranjamentele financiare, aceleasi pentru Romania ca si in cazul celor noi zece state candidate. De exemplu, Polonia reprezinta jurisprudenta”. Similar Poloniei, Romania poate primi ajutoare comunitare de 1.000 de miliarde de euro in trei ani.
Un guvern schimbat la fata
Vestea integrarii in 2007 a gasit Palatul Victoria in fierbere, dupa ce noua din cei 23 de ministri si-au pierdut fotoliul in urma restructurarii pe care Guvernul a tinut sa o inceapa chiar cu membrii sai. Oricat de puternica ar fi vointa UE de a se extinde, aceasta nu va imbunatati de la sine adminisitratia, dupa cum nu va revigora imediat economia slabita.
De 13 ani, privatizarea este tot nefinalizata. Romania a avut un deficit comercial cronic, care a depasit in 2001 patru miliarde de dolari. In ultimii trei ani, Guvernul a fost nevoit sa respecte indicatori economici duri, pentru a respecta recomandarile UE. Anularea facilitatilor, taxele crescute cu forta de munca, politica fiscala dura au avut efecte asupra afacerilor. Mai mult decat atat, oamenii de afaceri isi fac inca de pe acum probleme cu privire la competitia dura pe piata unica.
In loc de raspunsuri, partidul la putere este inca la momentul intrebarilor. „Cum putem imbunatati nivelul legislatiei in Romania incurajand investitiile si totodata respectand regulile impuse de UE ? Inca avem nevoie de o filozofie a tranzitiei in termeni de reguli, mecanism, instrumente sau sa mergem direct la instrumentele si legislatia UE?”, se intreaba premierul Adrian Nastase, o data cu remanierea guvernamentala.
In acest timp, oamenii de afaceri privesc ingrijorati cum grosul veniturilor lor se varsa la buget. O politica fiscala dura dusa pentru a atinge indicatorii UE a condus la un nivel scazut al investitiilor straine directe – noua miliarde de dolari, de 4,5 ori mai putin decat in Polonia si de trei ori mai putin decat in Ungaria, o tara mai mica. Ca PIB, Romania se situeaza pe locul sase in Europa Centrala si de Est, desi este a doua ca populatie, dupa Polonia. Iar produsul pe cap de locuitor reprezinta jumatate din cel atins in statele membre.
Aspectele administrative lasa de dorit. Potrivit ultimului raport SAR (Societatea Academica din Romania), trei obstacole stau in calea aderarii Romaniei: capacitatea adminsitrativa slaba; absenta a unor politici si strategii de integrare si implementare, atat din partea Guvernului, cat si a opozitiei, capacitatea legislativa slaba”. Fara toate acestea, parcursul Romaniei se va face in defavoarea sa.
Doua tari in cifre: Romania si Polonia
Romania: PIB/cap de locuitor: 25% din media UE.
· in perioada 1997-2001 (medie): crestere economica: -1%; inflatie 46,3; rata somajului: 6,2%;
· in 2001, crestere 5,3%; inflatie 34,5 %; rata somajului: 6,6%;
· in 2002: crestere 3,1% in primul trimestru ; inflatie 27,4% iulie 2002 ; rata somajului 10% in primul trimestru.
Spre comparatie, Polonia: in perioada 1997-2001 (medie): crestere economica 4,2%, rata inflatiei 9,9%, rata somajului 13,6%;
· in 2001: crestere economica 1,1%, rata inflatiei 5,3%, rata somajului 18,4;
· in 2002: crestere economica 0,5% in primul trimestru; rata inflatiei 3,1% in iulie; rata somajului 19,9% in al doilea trimestru.
Economia mondiala, pandita de pericole noi
Recesiunea economica este abia la inceput. Doi dintre cei mai influenti oameni de stiinta din lume, Joseph Stiglitz, fost economist-sef al Bancii Mondiale, laureat al premiului Nobel pentru economie, si profesorul Francis Fukuyama, celebru futurologist si fost membru in Departamentul de Stat al SUA, cred ca problemele economiei globale sunt inca departe de sfarsit. La Forumul MasterCard Europe, desfasurat saptamana trecuta la Praga, cei doi au atras atentia asupra unor noi amenintari ce vin atat dinspre pietele financiare, cat si din zona politica si social-culturala, si care vor schimba in viitorul apropiat mediul economic si modul in care se vor face afacerile.
OANA OSMAN, Praga
Joseph Stiglitz: Pierderi in SUA, Europa, si in pietele emergente
Economia mondiala se confrunta cu prima recesiune din era globalizarii, dupa ce nu a fost capabila
sa-si administreze perioada de prosperitate, boomul de la inceputul anilor 90, arata profesorul Joseph Stiglitz. Scandalurile contabile din SUA si spargerea „balonului dot.com” nu au fost decat inceputul. O noua „umbra” ce ameninta azi economia mondiala este deteriorarea pozitiei fiscale a Statelor Unite, care vor imprumuta sume enorme pentru a acoperi deficitul.
Lucrurile nu se vor indrepta curand nici in Europa, ale carei maini sunt „legate” de limitele impuse prin Pactul de stabilitate pentru stimulentele fiscale, dar si de mandatul restrans al Bancii Centrale Europene, care se poate ocupa doar de inflatie, nu si de crestere economica si somaj. Atat SUA, cat si Europa vor pierde in urma schimbarilor mari in ratele euro/dolar, crede Stiglitz. Un euro puternic va face dificile exporturile europene, in timp de dolarul slab, desi va ajuta exporturile americane, va alunga investitorii din SUA.
Consecinte grave se intrevad si pentru pietele emergente, prin reducerea fluxurilor de capital, in timp ce succesul Chinei le va face incapabile sa concureze. Tabloul devine si mai sumbru pentru cele mai sarace tari, care au de rambursat datorii externe si care sunt lasate sa poarte povara riscului de schimb si a fluctuatiilor ratelor dobanzilor. Pentru Rusia, scaderea pretului petrolului poate fi o amenintare, in timp ce globalizarea va adanci si mai mult saracia Africii. Alte pericole: impactul SARS si problemele din tari mici, ca Ecuador sau Columbia, carora acum nu le dam atentie.
Francis Fukuyama: Diferentele culturale vor crea probleme corporatiilor
Amenintarile pentru economia mondiala nu vin doar dinspre pietele financiare. Profesor Francis Fukuyama anticipeaza vulnerabilitati produse de globalizare la nivel politic si socio-cultural, nemaiintalnite pana acum. Diferentele culturale dintre America si Europa, care au inceput sa se priveasca diferit, nu numai la nivel guvernamental dupa razboiul din Irak, risca sa se rasfranga la nivel economic, in timp ce conflictul politic va genera schimbari de marketing. Pe langa acestea, diferendele religioase (musulmani versus nemusulmani), ca si esecul diseminarii culturale in Europa, au dus la o preferinta pentru „nationalisme care tind sa ne ameninte prosperitatea” si la o segmentare a pietelor. Corporatiilor le va fi, astfel, tot mai greu sa se apropie de clienti tot mai diferiti din punct de vedere cultural.
Respingerea valorilor occidentale, o data cu segmentarea pietelor, va crea probleme in acceptarea unor „brand-uri” internationale, asociate cu hegemonia americana. Coca-Cola si McDonalds sunt deja tinte. „Vor avea de castigat doar multinationalele care se vor descentraliza, vor deveni mai flexibile in legatura cu locatiile lor geografice si vor face mai multe angajari la nivel local”, considera Fukuyama. In opinia sa, apare si pericolul unei tensiuni intre „vechea Europa” (15 membri) si „noua Europa” (extinsa la 25 de membri), fiind de anticipat o problema a subventiilor in domeniul agricol. O criza puternica la nivel economic, dar si politic si cultural este anuntata de scaderea natalitatii in Europa Ociidentala, care anual pierde 1,2% din populatie.