Romania a ramas sa transpire din greu pentru a demonstra ca are economie de piata functionala, adopta si aplica legile europene si se tine de treaba. Esalonul fruntas al celor zece state estice semnatare ale tratatelor de aderare la Uniunea Europeana pare departe de preocuparile noastre. Au incheiat, nu fara discutii, capitolele de negociere. Se presupune ca au fost de nota 10, ca au atins toate criteriile de performanta impuse, ceea ce noi nu am fost in stare sa facem.
Surpriza! Comisia Europeana a constatat saptamana trecuta, monitorizand masura in care Slovenia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Republica Ceha, Lituania, Letonia, Estonia, Malta si Cipru sunt la zi cu angajamentele, ca afara e vopsit gardul. S-au lasat pe tanjala dupa semnarea tratatelor de aderare, iar conditiile pe care Comisia Europeana le-a crezut indeplinite apar ca restante.
Aderarea da mai bine pe hartie decat in economie
„tarile candidate au o problema generala: raporteaza Comisiei Europene adoptarea legislatiei si infiintarea structurii care urmeaza sa o implementeze, pentru ca in realitate legea sa fie doar pe hartie, iar organismul respectiv sa nu functioneze. Nu este o chestiune de rea vointa, ne-a declarat Pascal Lamy, comisar european pentru comert, confirmand diplomatic ca jocurile de culise sunt mai importante decat indeplinirea la sange a criteriilor de aderare, criterii oricum concepute de o asemenea maniera incat niciodata nu pot fi epuizate.
Reversul medaliei se vede acum. Cei Zece au raportat si au fost crezuti pe cuvant ca sunt la zi cu legile, cu aplicarea lor, cu functionarea economiei de piata, pentru ca acum sa iasa la iveala ca, pe plan intern, regulile Pietei Unice sunt cunoscute poate de politicieni, ca de oamenii de afaceri angrenati in realitate nu prea sunt. Doar jumatate din companiile nationale din centrul si estul Europei au inceput pregatiri organizate pentru intrarea pe Piata Unica. Mai grav, nivelul de cunoastere si aplicare a versiunilor legislatiei nationale adaptate la cea europeana este de 2 pe o scala de la 1 la 4, in scadere fata de anul trecut (2,4).
Ce se intampla nu este de bine pentru nici una dintre parti. Deschiderea totala a pietelor poate fi fatala majoritatii companiilor cu capital national. Este greu de inteles cum poti face fata concurentei in situatia in care habar nu ai de regulile jocului. Vest-europenii vor inclina balanta in favoarea lor, dar numai pentru scurt timp. Degeaba firmele germane, franceze etc. vor face afaceri prospere in Est, daca bugetele lor nationale vor fi nevoite sa plateasca din ce in ce mai mult pentru aducerea pe linia de plutire a vecinilor nepregatiti. Romania suporta si ea reculul: statul pe tusa se poate prelungi indefinit daca Uniunea Europeana considera ca are costuri prea mari cu Cei Zece.
Un branci este obligatoriu, crede Comisia Europeana. Asa ca noua state din cele zece au primit deja un prim avertisment pentru o serie de intarzieri grave in pregatirile pentru aderare. Este foarte posibil sa urmeze sanctiuni importante, daca in decurs de un an de zile nu ajung acolo unde ar fi trebuit deja sa fie. Tratatul de aderare prevede masuri de protectie a blocului Uniunii Europene pe toate planurile. Trei clauze, una economica generala, una referitoare la piata interna si una privind justitia si afacerile interne, pot, prin aplicarea lor, stopa aderarea in punctul in care se afla acum.
Patronii romani le dau clasa balticilor
Sub privirile usor invidioase ale Romaniei si Bulgariei, Slovenia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Republica Ceha, Lituania, Letonia, Estonia, Malta si Cipru au semnat tratatele
de aderare la Uniunea Europeana. Ca o consolare pentru noi, faptul ca au incheiat negocierile, fiind de-acum ca si admisi in Clubul celor 15, nu inseamna ca sunt de nota 10. Un raport recent al retelei Camerelor de comert si industrie europene arata realitatea necosmetizata: legislatia armonizata cu cea europeana nu este cunoscuta, mediul de afaceri lucreaza dupa vechile reguli, iar companiile nationale trec usor, usor de la un
optimism exagerat la o atitudine ceva mai realista vizavi de viitorul lor pe Piata Unica Europeana.
· Legislatia Uniunii Europene, se presupune deja functionala in cele zece state care au incheiat negocierile de aderare, este cunoscuta pe deplin intr-o foarte mica masura in mediul de afaceri. Doar 14% dintre firmele din Cehia si Estonia sunt la curent cu regulile pe care ar trebui sa le respecte. Ungurii si polonezii stau si mai prost: 10%, respectiv 8% din manageri sunt la zi cu legislatia in vigoare. In cea mai favorabila situatie sunt slovenii, cu 28% manageri informati. Desi neinclusa in valul aderarii, Romania apare mai bine pregatita la acest capitol decat Slovacia, Lituania si Letonia. In proportie de 7% managerii romani se declara la curent cu legislatia, fata de 6% din managerii lituanieni si letoni.
· Pornind de la ideea ca intreprinderile mici si mijlocii sunt, sau ar trebui sa fie,
locomotiva integrarii, perspectiva este de-a dreptul sumbra. Cea mai mare rata a neinformatilor se regaseste in aceasta zona a mediului de afaceri estic, iar tendinta este de cronicizare a lipsei de informare. 33% din IMM-uri (1-50 de angajati) declara ca nu cunosc mai nimic din legislatie. Firmele de dimensiuni medii (51-250 de angajati) sunt ceva mai in tema (22%), la fel si cele mari (20%).
