reprezentanta in Romania, pentru ca piata locala a devenit, in sfarsit, interesanta. Cresterile anuale semnificative ale pietei computerelor au facut din Romania o tara suficient de importanta pentru ca Intel sa isi deschida birou local. Ba, mai mult, compania americana intentioneaza sa transforme piata noastra intr-un cap de pod pentru abordarea altor piete din jur.”Aceasta decizie are o semnificatie strategica. Piata romaneasca a ajuns suficient de mare ca sa justifice deschiderea unei reprezentante locale”, afirma Dragos Simion, director Flamingo Computers unul dintre principalii distribuitori ai Intel. In afara de Flamingo, Intel a distribuit in Romania prin intermediul Asbis si Elko Tech. Pe langa distribuitori, producatorul colaboreaza si cu 700 de integratori locali. In mod natural, un efort uman mai mare pentru piata romaneasca se va traduce intr-o crestere de vanzari. Cat de mare va fi aceasta? „Cresterea vanzarilor depaseste rata de crestere a pietei de PC-uri, care este 40%”, declara Jurgen Thiel, director regional pentru Uniunea Europeana in cadrul Intel. Cresterea superioara celei inregistrate de piata se explica prin faptul ca Intel vinde procesoare atat integrate in computere, cat si catre utilizatorii finali persoane care vor sa isi configureze sau sa isi upgradeze PC-ul.Concret, cei de la Intel nu pot aprecia exact care vor fi efectele in cifre ale deschiderii biroului de la Bucuresti. Deocamdata, nici dimensiunile acestuia nu sunt cunoscute cu precizie. Se pare, totusi, ca pana la sfarsitul anului, biroul va numara patru oameni. Spre comparatie, reprezentanta din Varsovia are 15 oameni, iar cea din Budapesta, patru.Dincolo de cifre, mai marele Intel pentru Europa Centrala si de Est, Piotr Pagowski, detaliaza consecintele deciziei companiei sale: „Vom creste suportul acordat clientilor. Vom fi mai flexibili vizavi de schimbarile din piata si vom face marketing localizat.” Clientii Intel sunt reteaua de distribuitori si integratori. Desi procesoarele Intel sunt mai scumpe decat cele ale principalului concurent, AMD, producatorul care si-a deschis recent birou in Romania a reusit cu timpul sa detina o cota semnificativa din piata locala. La inceput, in Romania piata sensibila la pret s-au vandut mai bine procesoarele AMD, dar Intel a facut progrese rapide. Ideea de a oferi un suport mai bun integratorilor locali va fi un argument in plus pentru diferenta de pret dintre Intel si AMD.Managerii care se ocupa de Romania sunt siguri ca piata locala are importante resurse de crestere. „Hot-spoturile, calculatoarele portabile si sectorul utilizatorilor casnici sunt domenii care vor genera, cu siguranta, crestere”, explica Jurgen Thiel.Hotspot-urile sunt retele fara fir care permit accesul Internet din locuri publice precum hotelurile sau benzinariile. In Bucuresti, hotspoturi sunt doar in mari hoteluri Hilton sau Marriot insa tendinta este de extindere.In privinta dispozitivelor mobile (laptop), acestea au inceput sa se vanda din ce in ce mai bine si pe piata romaneasca. In 2003, vanzarile de notebook au fost de doua ori mai mari decat in 2002. Cresterea pietei de home user (utilizatori casnici) este, de asemenea, evidenta. Rata penetrarii pe aceasta piata este de 15%, in vreme ce media in statele membre ale Uniunii Europene este de 50%. Cu alte cuvinte, este suficient loc de crestere. Pe de alta parte, producatorul american de microprocesoare nu exclude posibilitatea de a deschide un centru de cercetare dezvoltare si in Romania. Sa nu uitam ca, doar anul trecut, Intel a cheltuit pe cercetare peste patru miliarde de dolari. Deocamdata, fondul sau de investitii prospecteaza piata pentru a investi intr-o companie locala care poate contribui la progresul tehnologic al companiei. Intel cauta un asemenea proiect inca din toamna anului trecut.Mai in gluma, mai in serios, decizia Intel de a-si deschide birou la Bucuresti are mare valoare politica (incredere in sansele de crestere a pietei romanesti), nu neaparat economica (dublarea sau triplarea cifrei de afaceri).
Moartea telefonului fix
La 40 de kilometri de Bucuresti, in judetul Dambovita, un sat de 3.000 de oameni are telefonie fixa doar pana la ora 17. Pentru ca RomTelecom a redus numarul de telefoniste, centrala manuala functioneaza doar 12 ore pe zi. In rest, taranii sunt la mana telefoanelor mobile, atunci cand se intampla un necaz si au nevoie de salvare sau de pompieri. Marea noastra problema ar fi ca celebrul numar de urgenta 112 nu functioneaza nici acum, ca sa putem apela de pe telefonul mobil. Un studiu recent facut de compania de consultanta McKinsey arata ca in urmatorii cinci ani operatorii de telefonie fixa din estul Europei, mai ales Romania, vor pierde in jur de 40% din veniturile realizate pe zona clientilor persoane fizice. Castigatorii indicati de analisti sunt companiile de telefonie mobila. In ultimii zece ani, privatizarea si liberalizarea au redesenat dramatic industria globala a telecomunicatiilor. Fostii monopolisti au pierdut bucati mari de piata pe zona serviciilor de date, dar mai ales la apelurile telefonice internationale. Partea buna a fost ca preturile au scazut, ba chiar s-au injumatatit. Dar a existat un loc unde rezultatul liberalizarii nu a fost, nici pe departe, cel asteptat: pe majoritatea pietelor, conexiunea finala dintre consumatori si restul retelei a ramas la mana fostelor companii monopoliste. Un control exercitat dupa bunul plac. RomTelecom va abandona, probabil, investitiile in dezvoltarea infrastructurii, pe de o parte pentru ca profitul se va reduce sensibil, dar si pentru a se concentra pe zonele unde investesc puternic investitorii (Voice over IP, de exemplu). Aici intervine adevarata problema a telecomunicatiilor din Romania. In momentul liberalizarii, RomTelecom nu finalizase proiectele de investitii in infrastructura pentru toata tara. In loc ca prin instalarea de linii telefonice fixe sa se creeze posibilitatea accesului la Internet in toata tara, s-a dat mana libera companiilor de telefonie mobila. Adica s-a erodat complet modelul economic al telefoniei fixe. Chiar si la 40 de kilometri de Bucuresti.
