A fost adoptată prima lege din întreaga lume ce vizează inteligența artificială
Inteligența artificială se reglementează în UE. Miercuri, 13 martie 2024, Parlamentul European (PE) a adoptat un text de lege care reglementează utilizarea inteligenței artificiale (AI), marcând astfel o inițiativă legislativă fără precedent la nivel mondial. Noua lege a fost adoptată cu o largă majoritate: 523 de voturi PRO, 46 de voturi CONTRA, 49 de abțineri.
Această legislație este cunoscută sub numele de „regulamentul privind Inteligența Artificială”. A fost convenită cu statele membre ale UE în decembrie 2023. Își propune să asigure siguranța și respectarea drepturilor fundamentale, în timp ce încurajează inovația.
Scopul principal este protejarea drepturilor fundamentale, a democrației, a statului de drept și a sustenabilității mediului împotriva potențialelor riscuri asociate cu sistemele de AI cu grad ridicat de risc. Are ca obiectiv stimularea inovației și consolidarea poziției de lider a Europei în domeniul inteligenței artificiale.
Impune obligații specifice în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale, în funcție de riscurile și impactul său anticipat.
„În sfârşit, avem prima lege obligatorie din lume privind inteligenţa artificială, pentru a reduce riscurile, a crea oportunităţi, a combate discriminarea şi a aduce transparenţă. Datorită Parlamentului, practicile inacceptabile în domeniul Ai vor fi interzise în Europa, iar drepturile lucrătorilor şi ale cetăţenilor vor fi protejate.
Oficiul pentru AI va fi acum înfiinţat pentru a sprijini companiile să înceapă să respecte normele înainte ca acestea să intre în vigoare”, a declarat coraportorul Brando Benifei de la Grupul S&D în cadrul dezbaterii de marţi.
Ce interzice noua lege?
Normele noi interzic anumite utilizări ale inteligenței artificiale, ce pun în pericol drepturile cetățenilor, inclusiv utilizarea sistemelor biometrice de clasificare bazate pe caracteristici sensibile ale persoanelor. Se interzice:
- extragerea fără un scop precis a imaginilor faciale de pe internet sau din înregistrările camerelor de supraveghere pentru crearea bazelor de date de recunoaștere facială;
- recunoașterea emoțiilor la locul de muncă și în școli;
- atribuirea unui punctaj social;
- implementarea sistemelor de poliție predictivă care se bazează exclusiv pe profilarea unei persoane sau analiza caracteristicilor sale;
- utilizarea inteligenței artificiale pentru manipularea comportamentului uman sau exploatarea vulnerabilităților individuale.
Restricții
Utilizarea sistemelor de identificare biometrică de către autoritățile de aplicare a legii este interzisă, cu excepția unor situații strict definite și enumerate în mod exhaustiv. Sistemele de identificare biometrică în timp real pot fi implementate doar sub condiția respectării unor garanții stricte, cum ar fi limitarea utilizării lor în timp și spațiu, și obținerea aprobării prealabile de către o autoritate judiciară/administrativă.
Aceste sisteme pot fi folosite pentru căutarea unei persoane dispărute sau pentru prevenirea unui atac terorist. Utilizarea lor în mod retroactiv, cunoscută sub numele de sisteme de identificare biometrică ulterioară, este considerată a fi de mare risc. Poate fi autorizată doar în urma unei decizii judiciare legate de o infracțiune penală.
Obligații
Documentul impune și obligații clare pentru alte sisteme de inteligență artificială cu grad ridicat de risc din cauza potențialului lor de a afecta negativ sănătatea, siguranța, drepturile fundamentale, mediul, democrația și statul de drept. Printre exemplele de utilizări ale inteligenței artificiale care prezintă un grad ridicat de risc se numără:
- infrastructura critică;
- educația și formarea profesională;
- serviciile publice și private esențiale (cum ar fi domeniul sănătății sau serviciile bancare);
- unele sisteme utilizate de autoritățile de aplicare a legii;
- migrația și gestionarea frontierelor;
- justiția și procesele democratice (cum ar fi prevenirea influențării alegerilor).
Aceste sisteme trebuie să evalueze și să reducă riscurile, să păstreze înregistrări automate ale evenimentelor în ceea ce se numește „fișiere de jurnalizare”, să fie transparente și precise și să fie supuse supravegherii umane.
Cetățenii vor avea dreptul să depună plângeri în legătură cu sistemele de inteligență artificială și să primească explicații cu privire la deciziile bazate pe sisteme de inteligență artificială cu grad ridicat de risc care le afectează drepturile.
