Gestul reflectă faptul că voinţa şi ştiinţa pieţelor le poate face să acţioneze asemeni unui organism viu, prevenind infecţiile. Pieţele pot fi inteligente – dacă le lăsăm. Imaginaţi-vă o companie care se angajează să respecte norme fără ca acestea să îi fie impuse. Nu ar încălca nicio lege dacă le-ar ignora. Compania respectivă şi principalii săi competitori aleg însă să îşi administreze activitatea de o manieră inteligentă, asumându-şi anumite
Gestul reflectă faptul că voinţa şi ştiinţa pieţelor le poate face să acţioneze asemeni unui organism viu, prevenind infecţiile. Pieţele pot fi inteligente – dacă le lăsăm.
Imaginaţi-vă o companie care se angajează să respecte norme fără ca acestea să îi fie impuse. Nu ar încălca nicio lege dacă le-ar ignora. Compania respectivă şi principalii săi competitori aleg însă să îşi administreze activitatea de o manieră inteligentă, asumându-şi anumite responsabilităţi înainte ca regulile să îi fie impuse din afară.
Gestul descris mai sus este cât se poate de real şi a fost făcut la Londra, săptămâna trecută, de un grup de fonduri de investiţii. El merită analizat deoarece conţine lecţii importante despre genul de conduită corporatistă care ar fi bine-venită în România.
Iniţiativa autoimpunerii unui cod de conduită aparţine unui grup de 14 fonduri de investiţii care gestionează circa 10 la sută din cele peste 1.800 de miliarde de dolari administrate de industria mondială de hedge fund-uri. Managerii acestor fonduri au optat să-şi reglementeze ei înşişi comportamentul – înainte ca politicienii şi birocraţii să o facă. Atât succesele traduse în profituri astronomice (şi netaxate), cât şi eşecurile lor spectaculoase, cu potenţial destabilizator pentru pieţele financiare ale lumii, au declanşat o ofensivă politică împotriva hedge fund-urilor. Când o mână de investitori deja bogaţi pierd 6,6 miliarde dolari în zece zile, aşa cum s-a întâmplat când fondul Amaranth a făcut implozie anul trecut, e o ştire de senzaţie. Dar este cu totul altceva atunci când două sau trei astfel de implozii simultane ar putea duce la pierderi pe scară largă şi la îngheţarea burselor lumii. De aceea, grupul celor opt mari economii ale lumii a discutat eventuale norme de reglementare ale hedge fund-urilor – percepute ca autentici cowboy ai capitalismului sălbatic.
Conştienţi de faptul că, amestecate, ignoranţa, graba şi zelul populist generează un „produs“ toxic, grupul celor 14 hedge fund-uri europene s-a angajat să adopte standarde sporite de transparenţă în ceea ce priveşte investiţiile în instrumente financiare derivate (cele care au stârnit furtuni în lumea financiară în această vară). De asemenea, aceleaşi fonduri şi-au asumat şi răspunderea de a încerca să prevină acele crize de lichiditate care pot duce la faliment şi au promis să facă eforturi de prevenire a eventualelor conflicte între interesul clienţilor şi cel al managerilor de hedge fund-uri. Pe scurt, au decis să-şi facă ordine în propria casă.
Reprezentând elita europeană a sectorului, cele 14 firme şi-au invitat colegii fie să adopte acelaşi cod de conduită, fie să explice clienţilor de ce nu fac asta. Merită adăugat că, pentru elaborarea codului cu pricina, fondurile respective au angajat un fost guvernator de bancă centrală, ale cărui experienţă şi integritate sunt indiscutabile.
Gestul este un exemplu nu atât de conduită morală, cât de pragmatism benefic investitorilor şi pieţelor deopotrivă – cu atât mai mult cu cât el ar putea avea loc chiar şi într-o ţară lipsită de cultura transparenţei decizionale şi cu pieţe financiare în dezvoltare. Gestul reflectă faptul că voinţa şi ştiinţa pieţelor le poate face să acţioneze asemeni unui organism viu, prevenind infecţiile. Altfel spus, pieţele pot fi inteligente – dacă le lăsăm.
Andrei Postelnicu, Analist