Acordarea în mod repetitiv de scutiri de plată pentru datoriile către stat, sub formă de amnistii fiscale, nu riscă să fie doar contraproductivă, dar poate duce și la concluzia că neplata obligaţiilor fiscale la termen poate fi o strategie de finanţare, consideră specialiştii Ernst&Young – EY România.
Conform datelor cuprinse într-un comunicat de presă al EY România, la finalul anului 2018 existau datorii fiscale restante de aproximativ 30 de miliarde de lei, dintre care doar aproximativ 500 de milioane de lei au fost ”stinse” în primele patru luni ale acestui an.
”Se înţelege că guvernanţii încearcă prin această metodă să rezolve problema deficitului bugetar. Oare acest proiect legislativ este soluţia găsită de guvernanţi pentru a nu creşte taxele? Aşa cum ne-a arătat istoria, creşterea taxelor ar afecta toate categoriile de contribuabili, inclusiv pe cei buni platnici. Prin acest proiect, contribuabilii au ocazia să îşi achite obligaţiile fiscale restante, obţinând ştergerea obligaţiilor fiscale accesorii. De multe ori, tocmai aceste obligaţii fiscale accesorii, care cresc datoria ca un bulgăre de zăpadă, duceau contribuabilul în imposibilitatea achitării obligaţiilor fiscale în ansamblul lor (…) Acest lucru nu înseamnă că amnistia este o soluţie la care putem apela de fiecare dată. Amnistia fiscală ar trebui să aibă un caracter excepţional. Acordarea de amnistii fiscale în mod repetitiv riscă să fie contraproductivă, putând duce la concluzia că neplata obligaţiilor fiscale la termen poate fi o strategie de finanţare. În plus, caracterul excepţional al amnistiei fiscale este întărit şi de întrebările ce pot apărea privind impactul asupra concurenţei. Statul ar trebui să folosească toate pârghiile legale, existente deja, pentru a preîntâmpina nevoia unei amnistii în viitor”, apreciază Costin Manta, senior manager în cadrul Departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică al EY România.
În viziunea specialistului, mulţi dintre contribuabilii cu obligaţii fiscale restante nu le vor putea achita, în lipsa amnistiei.
Amnistia, o necesitate
În acest context, o serie de ţări din Uniunea Europeană (UE) au apelat la programe de amnistie similare în ultimii ani, cum ar fi Belgia, Italia, Germania, Grecia, Italia şi Spania, dar şi state precum Australia, Canada şi Statele Unite ale Americii, pentru a atrage la buget creanţele fiscale greu de colectat prin alte mijloace. ”România a apelat, de asemenea, în trecut la programe de amnistie, unele dintre acestea presupunând îndeplinirea unor cerinţe complexe”, notează sursa citată.
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunţat, recent, că autorităţile iau în calcul două scenarii pentru acordarea unor facilităţi fiscale, pentru datorii de peste şi, respectiv, de sub un milion de lei.
Statisticile Finanțelor
Statistica MFP arată că, la finalul anului trecut, 31 de companii de stat aveau datorii de peste 748 milioane de lei şi accesorii (dobânzi penalizatoare) de 981,4 milioane de lei, 28 de companii cu capital privat şi de stat aveau datorii de 529 milioane de lei şi accesorii de 388 de milioane de lei, 2.633 de firme cu capital privat aveau datorii de 12,9 miliarde de lei şi accesorii de 8,6 miliarde de lei, iar 30 de instituţii publice datorau statului 71,7 milioane de lei şi accesorii de 56 de milioane de lei.
O situaţie a contribuabililor cu datorii de sub un milion de lei indică faptul că, la sfârşitul anului anterior, 22.988 de persoane fizice (inclusiv PFA, II, IF sau profesii liberale) însumau datorii de 698,9 milioane de lei şi accesorii de 800 milioane de lei. De asemenea, 285.322 de companii cu capital privat aveau datorii de 16,6 miliarde de lei şi 9 miliarde de lei accesorii.
