Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) se va realiza, în România, prin aplicarea Schemei de Comercializare a Certificatelor de Emisii GES (EU ETS), ţinta stabilită la nivel european pentru ţara noastră fiind o scădere de 21% în anul 2020, se arată în anexa la Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naţionale a României privind Schimbările Climatice (SNSC) 2013-2020, publicată în Monitorul Oficial.
Conform datelor citate, obiectivul stabilit (-21%) la nivel european pentru anul 2020 este comparativ cu nivelul ipotetic al emisiilor din sectorul EU ETS din anul 2005.
Schema de Comercializare a Certificatelor de Emisii GES (EU ETS) reglementează emisiile provenite de instalaţiile cu capacitate de producţie şi emisii considerabile din sectoarele Energie şi Procese Industriale.
Strategia Naţională asupra Schimbărilor Climatice 2013-2020 ţine cont de politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice şi de documentele relevante elaborate la nivel european, precum şi de experienţa şi cunoştinţele dobândite în cadrul unor acţiuni de colaborare cu parteneri din străinătate şi instituţii internaţionale de prestigiu.
Convenţia Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice /UNFCCC/ a fost parafată în anul 1992 la Rio de Janeiro, fiind, în prezent, ratificată de peste 190 de ţări.
În România, UNFCCC a fost ratificată prin Legea nr. 24/1994.
Convenţia stabileşte cadrul general de acţiune privind combaterea schimbărilor climatice, definite în sensul acestui document prin stabilizarea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră la un nivel care să prevină influenţa periculoasă a activităţilor umane asupra sistemului climatic.
În condiţiile actualului stadiu de negociere, conţinutul şi condiţiile de implementare a unui nou Acord Internaţional sunt prevăzute a se finaliza până în anul 2015, urmând ca intrarea în vigoare a acestuia să nu depăşească anul 2020.
Dacă analizele economice realizate înaintea producerii crizei economice actuale indicau costuri ridicate legate de atingerea obiectivelor de reducere, actualizarea acestora în noile condiţii generate de această criză estimează un cost de aproximativ 1% din PIB, până în anii 2050, se arată în Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice.
Sursa: Agerpres