Mâncarea interzisă în Ajunul Crăciunului

Mâncarea interzisă în Ajunul Crăciunului. În aceste zile premergătoare Crăciunului, credincioșii care au ținut post se apropie de finalul perioadei de abținere. Mai sunt doar două zile până la marele praznic al Nașterii Domnului, iar pentru cei care au respectat tradiția postului, acestea sunt ultimele zile de post.

Părintele subliniază importanța respectării postului până la capăt, în special în Ajunul Crăciunului. El îi îndeamnă pe creștini să evite consumul de mâncăruri „de dulce” în Ajun, explicând că aceasta este o practică greșită, considerată un păcat.

„Dragii mei, vă implor, nu mâncați de dulce în Ajunul Crăciunului. Este un mare păcat. Această tradiție greșită trebuie evitată, pentru că bucuria Nașterii Domnului trebuie trăită cu sufletul curat și trupul pregătit prin postire”, a spus părintele Vasile Ioana.

Postul Crăciunului, conform învățăturii ortodoxe, nu este doar o abținere de la mâncărurile de origine animală, cum sunt carnea, laptele și ouăle, ci o modalitate de curățire sufletească.

„Postul nu este doar o privare de la anumite alimente, ci un moment de apropiere de Dumnezeu, de rugăciune și de pregătire pentru a primi în inimile noastre sărbătoarea Nașterii Mântuitorului”, a adăugat părintele.

De asemenea, părintele Vasile Ioana îi îndeamnă pe cei care nu au reușit să țină post până acum să se abțină de la mâncare „de dulce” pe 23 și 24 decembrie, până la apusul soarelui.

„Chiar dacă nu ai ținut post până acum, măcar în aceste două zile, nu mânca nimic până la 16.39, când soarele apune. Apoi, poți mânca de post, dar nu uita că scopul este să te pregătești pentru sărbătoarea Crăciunului”, a spus părintele.

@parintelevasileioanaFara pomana porcului în Ajunul Craciunului!♬ sunet original – Părintele Vasile Ioana Oficial

Tradiții în Ajunul Crăciunului

În ajunul Crăciunului, se respectă obiceiuri care sunt menite să aducă pace, armonie și belșug în case, dar și să păstreze vie legătura cu cei dragi care nu mai sunt printre noi.

Una dintre tradițiile importante este masa de Ajun, care se ține în noaptea de 23 spre 24 decembrie. În această seară, în unele zone ale țării, se adună familie și prieteni pentru a împărtăși bucate de post, pregătite pentru a cinsti sufletele celor răposați.

La masă este invitat și preotul, care binecuvântează alimentele, iar cei prezenți se roagă pentru odihna celor plecați. Acest moment reprezintă un act de recunoștință și de legătură spirituală cu trecutul.

În același timp, noaptea de Ajun aduce și începerea colindelor de Crăciun

Colindele sunt considerate un dar divin, date oamenilor pentru a-i ajuta să scape de păcate. Tradiția spune că, atâta timp cât colindele răsună în aer, lumea rămâne sub protecția divină, iar când ele nu vor mai fi auzite, diavolii vor ieși pe pământ. Colindătorii sunt răsplătiți cu daruri simbolice, precum covrigi, mere, nuci și turte, dar astăzi, mulți oferă și bani ca semn de recunoștință pentru urările de bine.

În multe regiuni, în special în Moldova, tradiția păstrării luminii este foarte iubită și adânc înrădăcinată. În seara de ajun, pentru a atrage binecuvântarea divină și pentru a ține lumina cât mai mult, se aprinde un rug mare din bușteni.

De asemenea, este o tradiție ca, în această noapte, să nu se dea gunoiul afară din casă și să nu se împrumute lucruri. Aceste gesturi sunt considerate gesturi de protecție împotriva spiritelor rele.

În Moldova, fetele nemăritate pot visa la ursitul lor în noaptea de Ajun, punând la fereastră bucăți mici din toate preparatele tradiționale pregătite pentru Crăciun.

Se crede că, prin această practică, ursitul își va face apariția în visul lor, iar destinul lor va fi legat de acea noapte sacră.