Premierul Mugur Isarescu nu are de tinut nici o promisiune electorala. Singurul sau pariu este cel cu economia Romaniei. Pentru el, bugetul a fost o simpla problema de matematica: daca incasarile vor fi de x lei si deficitul va fi de 3% din produsul intern brut, putem imparti ministerelor exact suma care rezulta din calcule. Nici un leu in plus. Lipsa oricarui interes electoral l-a facut sa se mentina ferm pe pozitii, cel putin in discutiile din Guvern asupra bugetului. Nu acelasi lucru se poate
Premierul Mugur Isarescu nu are de tinut nici o promisiune electorala. Singurul sau pariu este cel cu economia Romaniei. Pentru el, bugetul a fost o simpla problema de matematica: daca incasarile vor fi de x lei si deficitul va fi de 3% din produsul intern brut, putem imparti ministerelor exact suma care rezulta din calcule. Nici un leu in plus. Lipsa oricarui interes electoral l-a facut sa se mentina ferm pe pozitii, cel putin in discutiile din Guvern asupra bugetului.
Nu acelasi lucru se poate spune insa despre ceilalti membri ai echipei guvernamentale. Fara exceptie, ei sunt reprezentanti de partide, deci au interese politice. Probabil ca, in timp ce cu mana dreapta semnau proiectul legii bugetului, degetele de la stanga erau incrucisate la spate in semn de dezaprobare. Inca de saptamana trecuta, cand au inceput in comisiile de specialitate discutiile asupra legii, ministrii s-au napustit asupra parlamentarilor pentru a obtine mai multi bani. De la eterna miorlaiala cu „banii ajung pana in iunie”, pana la argumente de forta ca „se va sista cine-stie-ce program de interes major”, nimic nu a fost lasat la o parte in targuiala pentru mai multi bani.
Intrebarea este de ce nu au fost aduse aceste argumente in sedintele de guvern, atunci cand s-au discutat sumele alocate fiecarui minister. Si, daca au fost respinse de primul-ministru, de ce se reia aceeasi discutie acum, in fata comisiilor din Parlament.
Justificarea este destul de transparenta. Asa cum spuneam, fiind un an electoral, fiecare ministru incearca sa obtina, pe orice cai, cat mai multi bani. Cu cat sumele sunt mai mari, cu atat vor putea fi derulate mai multe proiecte care sa aduca o imagine mai buna pentru un partid politic sau altul.
In acest moment, un lucru este cert: buget de austeritate si interes electoral sunt doua notiuni greu de impacat.
De aceea, Parlamentul, alcatuit si el din oameni politici pentru care imaginea partidului este cruciala, si-a dat deja binecuvantarea pentru cresterea cheltuielilor bugetare cu 9.000 miliarde lei. Ministrul apararii, al agriculturii, titularii de la externe si interne, au fost suficient de convingatori pentru a obtine acesti bani. Problema este ca, acum, deficitul bugetar nu se mai incadreaza in procentul de 3% din PIB, ci este de 3,7%, iar discutiile pe marginea bugetului sunt de abia la inceput.
Este greu de crezut ca toate aceste pretentii se vor regasi in forma finala a Legii bugetului. Deficitul bugetar este principalul factor de negociere in relatiile cu Fondul Monetar International. Fara banii de la fond, nu vor fi nici alte finantari externe. Fara finantari externe, Romania nu are cum sa atinga parametrii stabiliti in strategia pe care Mugur Isarescu o expune in acest moment la Bruxelles.