Reprezentantii a noua asociatii depun marturie pentru starea de spirit din patronatele noastre: Florin Vrejoiu, vicepresedintele Asociatiei Romine din Industria Electronica si de Software (ARIES) · Daniela Macovei, director executiv al Centrului de Studii si Analize Suceava (CSA-SV) · Magda Tatiana Rusu, director executiv al Grupului Interprofesional al Patronatului Neamt (GIP-NT) · Ioan Manta, presedintele Asociatiei Patronilor Cluj (AP-CJ) · Doris Stoian, director executiv al Asociatiei Nationale a Industriilor de Morarit si Panificatie din Rominia (ANAMOB) · Gheorghe Raicu, presedintele Asociatiei Patronale Medias (PATROMED) · Raluca Bejan, presedintele Asociatiei Femeilor Manager din Rominia (AFMR) · Gheorghe Ardelean, presedintele Asociatiei Patronilor si Meseriasilor Cluj (APM-CJ).
Este succesul unei firme conditionat de apartenenta la o organizatie patronala? · Afilierea nu garanteaza succesul i afaceri. Dar cei care prefera sa lupte singuri au o viata mult mai grea. Unitatea face puterea (ANAMOB) · Nu. Succesul e conditionat, i conjunctura actuala, de mediul de afaceri existent, de strategia Guvernului (sau de lipsa ei) si de dezinteresul sau desconsiderarea afisata de guvernanti fata de agentii economici (AP-CJ) · in foarte mica masura mai conteaza. Succesul tine de: informatii; relatii interpersonale; de putine ori, si de itrajutorare sau afaceri reciproc avantajoase (PATROMED) · Afilierea nu poate compensa incompetenta managerului, dar ii poate da o mai buna orientare pe piata (CSA-SV) · Este o oportunitate ce nu trebuie neglijata, succesul fiind conditionat de accesul la informatii, comunicare si calitatea lor. Serviciile partajate oferite de o asociatie ar presupune, altfel, costuri mult mai mari (ARIES) · Patronatele nu pot oferi azi avantaje directe si exclusive. in plus, nu-si cunosc interesele si sufera de adversitate fata de ideea de asociere (GIP-NT).
Sunt patronatele mai slab reprezentate decit sindicatele? · Oamenii de a afaceri sunt oameni ocupati si merg pe principiul „mai putina vorba, mai multa munca”. Patronatele opteaza pentru forme mai putin presante: dialog si comunicare. Ar trebui sa fie mai agresive, i sensul bun al cuvintului (ANAMOB) · Pe baza unei legislatii clare, patronatele isi vor ideplini rolul daca vor fi bine organizate i interior, vor fi real integrate i sistemul tripartit si vor fi unite la nivel national (AFMR) · in mod cert, unirea patronatelor itr-o singura organizatie nationala ar elimina actuala competitie dintre liderii celor opt-zece confederatii, care fac totul ca sa se mentina i fruntea lor si subestimeaza interesele celor reprezentati (AP-CJ) · Patronatele nu sunt luate i seama pentru ca sunt dispersate, actiunile anuntate nu au fost puse i practica si nu au la idemina pirghii economice puternice. Clasa politica apeleaza la mari oameni de afaceri, apoi urmeaza „recompensele” (PATROMED) · Trebuie constituit un singur patronat national, recunoscut de Guvern si Parlament si capabil de o relatie de forta, daca este cazul (APM-CJ) · Persista opinia ca asociatiile de afaceri au doar functie de reprezentare, fara finalitate practica, si ofera membrilor doar posibilitatea sa se cunoasca (CSA-SV).
Care ar trebui sa fie prioritatile organizatiilor patronale, azi? · Prioritatile noastre sunt: diseminarea informatiilor, educatia, lobby-ul si extinderea gamei de servicii (ANAMOB) · Urgente: structurarea patronatelor pe orizontala si pe verticala, desemnarea expertilor si a organelor de decizie care sa participe la formularea si aplicarea politicilor. Fara o conceptie clara si purtatori de cuvint avizati, cum au sindicatele, patronatele vor ramine niste ONG-uri oarecare (AFMR) · Lobby pentru un climat de afaceri sanatos, lupta pentru o fiscalitate i acord cu normele europene, reconsiderarea fortelor din teritoriu si antrenarea lor i actiuni cu caracter national (AP-CJ) · Legea IMM, unitatea nationala patronala, dezvoltarea dialogului tripartit, Codul fiscal, Fondul National de Dezvoltare a IMM, facilitati fiscale, ilesnirea cooperarii internationale (programe, libera circulatie etc.) (APM-CJ) · Patronatele ar trebui sa spuna cum trebuie sa arate mediul de afaceri, i acord cu cerintele integrarii i UE. Apoi, ar trebui sa-si spuna si sa-si impuna punctul de vedere (CSA-SV) · 1) Lobby si advocacy. 2) Promovarea imaginii domeniului reprezentat (a industriei) si a intereselor de piata ale membrilor (ARIES).
Este sustinerea patronatelor de catre membri slaba si fluctuanta? · intr-o economie slaba si fluctuanta, totul fluctueaza. Dar i momente de criza, itreprinzatorii ar trebui sa fie uniti. Poate e si vina noastra ca nu stim sa punem i valoare avantajele oferite membrilor (ANAMOB) · Fluctuatii apar i asociatiile care au un scop general, pentru ca, i perioade de criza, membrii nu mai sunt dispusi sa sustina un tel general si idepartat (AFMR) · Sustinerea organizatiilor din judetul Cluj, ca si a celor nationale, este slaba. Interesul patronilor a scazut de la un an la altul, pe masura ce organizatiile au devenit tot mai ineficiente (APM-CJ) · Contributia prin taxe si cotizatii nu este suficienta, iar legile prevad avantaje pentru finantarea ONG. Ar trebui ca veniturile Registrului Comertului sa fie impartite i mod egal itre camerele de comert si asociatiile patronale (APM-CJ) · Asteptarile membrilor au depasit rezultatele obtinute. Asociatiile de afaceri nu au reusit ica sa impuna facilitatile fiscale si sa stopeze degringolada legislativa iceputa i 1997 (CSA-SV) · Cea mai mare problema a patronatelor e lipsa de fonduri. E un paradox: cei bogati isi platesc cel mai slab reprezentantii (CIP-NT) · Sustinerea e slaba: 1) financiar (din cauza inflatiei legislatiei, arogantei si „intereselor personale” ale functionarilor publici; 2) conceptual – desi adera la un statut, fiecare doreste ceva i plus si personal, pe care sa-l impuna si celorlalti; 3) participativ – prea putin efort, dar se doreste mult si dintr-o data (PATROMED).