Până în 2013, UE vrea ca acoperirea cu reţele de internet broadband să fie de 100% pentru toţi cetăţenii săi. E posibil aşa ceva într-o Românie care are zone încă neelectrificate? Uniunea Europeană riscă să rămână mult în urma altor regiuni la capitolul implementării de reţele de comunicaţii din noua generaţie, care pot asigura internet de mare viteză, atrage atenţia Ruprecht Niepold, consilier al directorului pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din cad
Până în 2013, UE vrea ca acoperirea cu reţele de internet broadband să fie de 100% pentru toţi cetăţenii săi. E posibil aşa ceva într-o Românie care are zone încă neelectrificate?
Uniunea Europeană riscă să rămână mult în urma altor regiuni la capitolul implementării de reţele de comunicaţii din noua generaţie, care pot asigura internet de mare viteză, atrage atenţia Ruprecht Niepold, consilier al directorului pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din cadrul Comisiei Europene, prezent la Bucureşti în cadrul Global Forum.
În perioada 2010–2013, Uniunea Europeană îşi propune ca acoperirea internetului de bandă largă (broadband), în rândul cetăţenilor europeni, să ajungă la 100%. În acest sens, Comisia va adopta un set de măsuri, printre care şi primul Program de Politici privind Spectrul Radio, care ar putea impune fiecărui stat membru adoptarea unor măsuri pentru eficientizarea şi unificarea reglementărilor în domeniul comunicaţiilor. În acest moment, în medie, 22,9% din populaţia statelor UE beneficiază de tehnologie de acces la internet de mare viteză, însă nivelul de acoperire diferă de la stat la stat, iar diferenţele dintre zonele urbane şi cele rurale persistă. „În SUA, acoperirea broadband este de 94%, iar 63% din gospodării sunt abonate la un astfel de serviciu“, spune Jackie Ruff, vicepreşedinte al operatorului telecom Verizon Wireless.
Niepold a insistat asupra importanţei coordonării acţiunii la nivel european pentru a impune trecerea de la analog la digital până la 1 ianuarie 2012 şi pentru stabilirea unui set de condiţii generale pentru eliberarea spectrului 790-862 MHz. În România însă, unde aproape jumătate din populaţie locuieşte în zona rurală, iar unele localităţi sunt încă neelectrificate, ţinta propusă de UE este imposibil de atins. Mai mult, extinderea reţelelor de telefonie mobilă 3G, care pot asigura servicii de acces la internet broadband în zonele rurale, nu se poate face doar pe banii operatorilor, susţin aceştia.
WiMAX contraatacă. Din nou
Dorin Odiaţiu, director de marketing al Orange România, spune că dezvoltarea de servicii 3G în banda de frecvenţă 900 MHz poate fi o soluţie mai ieftină şi eficientă pentru acoperirea zonelor rurale, deoarece în această bandă de frecvenţe capacitatea celulelor creşte cu 50%-60% faţă de nivelul actual al reţelelor 3G care folosesc banda de frecvenţă de 2100 MHz.
România este un caz interesant, pentru că tehnologiile broadband fixe şi mobile au un nivel similar de dezvoltare pe plan local.
Cătălin Marinescu, preşedinte, ANCOM
80% din conexiunile la internet în bandă largă din UE vor fi, în 2014, conexiuni mobile, estimează studiul European Mobile Observatory 2008