principalele modele de afaceri pe Internet: publicitatea, comertul electronic si serviciile, vanzarea de continut (stiri, fotografii, jocuri, sonerii pentru telefoanele mobile).Ceea ce ii atrage pe majoritatea intreprinzatorilor sunt costurile reduse si accesul facil la potentialii clienti. In plus, numarul persoanelor care ar putea cumpara produse sau servicii pe Internet este in continua crestere. In Romania, doua milioane de utilizatori folosesc regulat Internetul. Publicul real pe care il vizeaza afaceristii de pe web este mult mai mare, pentru ca exista acces si la cumparatorii din strainatate. Unii dintre acestia sunt chiar romani stabiliti peste hotare (aproximativ cinci milioane).Cel mai dezvoltat domeniu din care se fac bani este cel al comertului electronic si serviciilor. Cei din industria de profil le numesc generic „servicii de convenienta”. Aceasta notiune se refera la comoditatea de a comanda online si a primi produsele acasa. Un comerciant de succes este magazinul virtual www.dol.ro, adica Diverta Online. Cei de la dol.ro au inteles ca reusita in comertul electronic este conditionata de standardizarea produselor vandute. Mai concret, pe Internet se vand bine bunurile cu care cumparatorul nu trebuie sa intre in contact direct. „Ponderea cea mai mare in comenzi o are cartea (60%). Restul sunt produse media si IT”, declara Catalin Andrei, director dol.ro. Avantajul pe care il are Diverta fata de un magazin virtual independent este infrastructura afacerii din mediul real. Relatia cu furnizorii este de asemenea vitala. Forta de negociere a unei retele precum Diverta permite obtinerea unor preturi de achizitie mai reduse.Cat de mare este impactul serviciilor de convenienta ne arata Videomax, care in mai putin de un an a atins pragul de profitabilitate. Afacerea a pornit de la o idee simpla: inchirierea de jocuri si filme pe caseta video sau DVD. Aici, succesul afacerii consta in calitatea distributiei. „Atat de bine ne-am specializat pe partea de distributie, incat am putea sa prestam servicii de curierat”, arata Vlad Stan, director general la Videomax.Publicitatea online este un alt domeniu tentant pentru intreprinzatori. Desi la inceput bugetele alocate de clienti promovarii pe Internet au fost mai mult decat modeste, cu timpul volumele au crescut simtitor. Anul trecut, veniturile totale au atins pragul psihologic de un milion de dolari.Sunt trei mari companii care fac regulile pe aceasta piata. Este vorba de boom.ro, detinuta de fondul de investitii NetBridge, Imedia (din grupul de presa Business Media Group) si Arbomedia. Specialistii spun ca in 2004 veniturile din publicitate pe Internet ar putea atinge 1,5 milioane de dolari. In acest sector, cel mai important este sa iti construiesti o retea de site-uri, pe care sa plasezi reclamele contractate de clienti.Afacerile online profitabile genereaza la randul lor business-uri de succes. Este vorba de furnizorii de software si consultanta, care lucreaza direct cu magazinele virtuale si cu prestatorii de servicii de convenienta. Un exemplu este compania Softure, care are clienti din trei domenii rentabile: publicitatea, gazduirea de site-uri si serviciile de dial-up. „Succesul meu este direct proportional cu rezultatele financiare ale clientilor. Daca softurile noastre nu i-ar ajuta pe beneficiari sa faca mai multi bani, nu as mai avea clienti”, spune Silviu Sirbu, directorul Softure.In opinia lui Silviu Sirbu, exista si alte zone spre care investitorii ar putea sa isi indrepte atentia. Acestea ar fi jocurile de noroc virtuale si comertul cu aplicatii pentru telefoane mobile. Aceste doua oportunitati au sanse mari sa fie exploatate in viitor. In domeniul jocurilor de noroc, existenta unui cadru legislativ clar poate reprezenta un avantaj, iar in ceea ce priveste continutul mobil, telefoanele din ce in ce mai sofisticate suporta aplicatii diverse. De fapt, telefoanele inteligente sunt minicalculatoarele viitorului.

Afaceri online In cifre

Dol.ro:

* 120.000 vizitatori/ luna
* 1.000 de comenzi lunar, cu o medie valorica de 10 euro
* 100.000 euro – cifra de afaceri in 2003
* 100.000 euro – investitia initiala in software si infrastructura
* 2005 – primul an profitabil

Videomax:

* 70-80.000 dolari – investitie in stocuri de filme si jocuri, retea de distributie si site
* 30% din piata DVD in Bucuresti si 10% la nivel national
* un numar de clienti de ordinul miilor

Softure:

* 110.000 euro – cifra de afaceri pe primele cinci luni din 2004
* 5.500 euro – profitul in aceeasi perioada.

STIRI

Start IT a ales trei proiecte din o mie

Campania initiata de GeCAD Software a oferit sprijin tinerilor programatori romani pentru dezvoltarea unei afaceri in domeniul IT. Conform declaratiei presedintelui GeCad, Radu Georgescu, la start IT au existat peste 1.000 de participanti.Dintre proiectele depuse au fost alese trei idei: din domeniul jocurilor si aplicatiilor grafice, al utilitarelor de securitate si aplicatiilor de pozitionare globala (GPS). Pentru aceste proiecte, GeCAD a oferit gratuit servicii de consultanta si chiar cate un plan de afaceri. Restul proiectelor nu au fost retinute, intrucat majoritatea se aflau doar in stadiul de idee, autorii lor ezitand sa se implice mai mult in procesul de realizare.

Viermele Korgo ii sufla in ceafa lui Sasser

Considerat initial a fi doar o replica a recentului vierme Sasser, Korgo s-ar putea dovedi mai periculos decat s-a estimat initial. Noile analize efectuate asupra Korgo au relevat ca aparitia celor 12 variante intr-o perioada foarte scurta de timp ar putea implica un „experiment periculos” realizat de autorul virusului. Asemenea Sasser, Korgo exploateaza o vulnerabilitate din sistemul de operare Microsoft Windows. Computerele ruland sub Windows 2000 si XP pe care nu au fost instalate patch-urile de securitate sunt considerate cele mai expuse riscului infectarii cu Korgo. Spre deosebire de Sasser, Korgo nu isi face la fel de simtita prezenta pe un sistem infectat. „Acesti viermi incearca sa stea deoparte, astfel ca utilizatorul nici nu isi da seama de prezenta lor”, se arata intr-un comunicat al PandaLabs.

Nokia isi lanseaza primul telefon cu clapeta

Saptamana viitoare, Nokia va lansa unul sau doua modele de telefoane cu clapeta, un player muzical portabil, un nou model de „communicator” si un terminal de mici dimensiuni pentru retelele 3G.Expertii care au vazut deja aceste produse spun ca acestea nu vor ajuta compania sa-si recupereze cota de piata pierduta. Unul din telefoanele cu clapeta are un ecran care se poate roti, caracteristica deja intalnita la concurenta asiatica.Conform grupului Gartner, cota de piata a Nokia a scazut la 28,9% in primul trimestru al anului 2004, fata de 34,6% in aceeasi perioada a anului trecut.