In 2001, cheltuielile IT pe Europa Centrala si de Est au fost de 9.153 milioane euro, cifra care va creste in 2002. Totusi, in Romania cheltuielile pentru achizitionarea de calculatoare s-au cifrat la doar 337 milioane euro, ceea ce reprezinta 3% din total. Daca e sa comparam cheltuielile IT pe cap de locuitor, vom constata ca Romania „nu sta excelent” nici la acest capitol, dupa cum afirma Andrei Filip, consultant in cadrul Roland Berger. In medie, fiecare roman a cheltuit pentru calculatoare doar 13 euro, spre deosebire de 136 euro cheltuiti, in medie, de unguri, 77 euro de polonezi, 185 euro de cehi sau 22 euro de rusi.
La ora actuala, in Romania sunt 880.000 computere achizitionate din vanzari legale, numar care in 2002 va creste, conform estimarilor consultantilor Roland Berger, la 1,05 milioane.
In 2002, cheltuielile IT ale romanilor vor creste datorita programelor guvernamentale in sanatate si invatamant, finantarilor BERD si UE in domeniul administratiei publice. „Va creste si consumul privat, insa plusul va fi dat, in principal, de programele guvernamentale”, apreciaza Mihnea Mocanu, senior consultant la Roland Berger.
Alti factori care vor influenta cresterea consumului sunt programele de leasing si rate pentru achizitionarea de soft si calculatoare, adresate atat companiilor, cat si persoanelor fizice. Pe de alta parte, desi pe piata IT mondiala se inregistreaza o continua scadere a preturilor, fenomen ce se face simtit si in Romania, daca ne raportam la venitul mediu pe economie, pretul unui calculator nou (600-750 USD) ramane destul de ridicat.
Scaderea preturilor pe piata mondiala, garantia extinsa oferita de marii producatori de tehnica de calcul si, nu in ultimul rand, garantia compatibilitatii hardware/software au determinat trecerea treptata a consumatorilor de la „no name-uri” la „brand name-uri”, fenomen care ii va afecta drastic pe micii intreprinzatori (firme de asamblare), incapabili sa se adapteze noilor exigente ale pietei. In 2001, marcile mari precum Compaq, HP si IBM au ajuns sa detina 38% din piata de calculatoare romaneasca.
Un alt fenomen care s-a manifestat in 2001 a fost consolidarea lanturilor de magazine specializate locale: K-Tech, Flamingo, Best Computers, Blue Ridge. De asemenea, marile lanturi de retail internationale (Metro, Carrefour) au inceput sa castige cote de piata importante. Totusi, aceste doua canale de distributie nu se afla in competitie directa.
Pe piata solutiilor software in care mai multe companii, precum Biofarm, Terapia, Dufa, Dacia, Artic, Semanatoarea, Ursus, Unilever, au inceput sa implementeze solutii integrate, datorita economiilor de bani, timp si resurse umane.
ISP-istii se vor indrepta mai mult catre firme
Pe piata furnizorilor de Internet, tendinta de consolidare va continua si in 2002. Competitia, practic, se va duce intre furnizorii mari care, de-a lungul lui 2000 si 2001, au continuat sa-si dezvolte prezenta la nivel national, prin achizitii de firme concurente sau prin extinderea retelei. Mai activi din punct de vedere al achizitiilor au fost RDS si Astral Telecom. Acesta din urma, dupa achizitionarea DNT-ului, a intrat in topul primilor trei jucatori alaturi de RDS si Xnet.
Tarifele de Internet vor continua sa scada si in 2002, ca o consecinta a scaderii pretului conectivitatii la back-bone-ul european, precum si a ascutirii razboiului preturilor dintre principalii jucatori. „Competitia va fi acerba atat pe piata clientilor cu acces dedicat (in general firme), cat si pe cea de dial-up (a utilizatorilor casnici)”, apreciaza Mihnea Mocanu.
Tendinta ISP-istilor este de a se indrepta mai mult catre clientii persoane juridice, cu acces dedicat, printr-o oferta de solutii complexe, gen VPN (Virtual Private Network), VoIP in grup inchis, video conferinte etc. Toate acestea vor face ca numarul total al utilizatorilor de Internet sa creasca de la un milion in 2001 la circa 1,45 milioane in 2002, conform estimarilor Roland Berger.
Pentru administratorii site-urilor romanesti, afisarea de bannere ramane cea mai populara modalitate de a atrage venituri. Deocamdata insa, piata publicitatii online este destul de restransa, cifrandu-se in 2001 la 350.000 USD, ceea ce reprezinta doar 0,25% din piata totala de publicitate. Pentru 2002, consultantii Roland Berger sunt insa optimisti si estimeaza o dublare a volumului de publicitate online.
In 2002, fata de 2001 intreaga piata Internet romaneasca va creste cu zece milioane euro, urmand sa atinga un nivel de 38 milioane euro.
Tarifele la mobil vor continua sa scada
Cum razboiul preturilor dintre operatorii de telefonie mobila se va inteti, tarifele vor putea scadea mai mult, ceea ce va face ca in 2002 ponderea detinuta de telefonia mobila sa o depaseasca pe cea a telefoniei fixe care, in iunie 2001, reprezenta 57% din piata. La sfarsitul anului 2002, telefonia mobila ar putea ajunge la o densitate de 19%. Cu alte cuvinte, din cei 22,4 milioane locuitori ai Romaniei, 4,2 – 4,4 milioane vor avea telefoane mobile, fata de 3,5-3,6 milioane utilizatori in 2001.
Pe piata actuala a telefoniei mobile anul 2001 a fost „castigat” de operatorul Mobifon (Connex) care avea 1,6 milioane abonati la sfarsitul trimestrului al treilea, fata de Mobil Rom (Dialog), cu 1,4 milioane si RomTelecom (Cosmorom) cu 0,2 milioane. Si in 2002 batalia se va da tot intre primii doi clasati. „Anul 2002 ar putea fi anul Mobil Rom, tinand seama de investitiile in calitate pe care actionarul majoritar Orange le va face cu ocazia transformarii Mobil Rom in Orange Romania. Cosmorom si Telemobil ar putea continua sa piarda teren atata vreme cat actionarii lor nu sunt operatori globali, asa cum se intampla in cazul celorlalti doi”, comenteaza analistul de telecomunicatii Nicolae Oaca.
In vreme ce in structura actionariatului Mobifon gasim cea mai mare companie de telefonie mobila din lume, Vodafone, iar la Mobil Rom al doilea operator european, Orange, serviciile Cosmorom si Zapp sunt patronate de RomTelecom si Inquam, detinut de producatorul american de echipamente CDMA, Qualcomm si fondul de investitii Omnia.
Legat de cea mai recenta tehnologie intrata pe piata romaneasca, Oaca afirma ca „CDMA450 ar putea reprezenta „UMTS-ul saracilor” pentru Europa Centrala si de Rasarit”.
Deocamdata, tarifele practicate de Zapp pentru serviciile de voce sunt cam ridicate, daca ne raportam la investitia specifica (USD/linie). „Ma asteptam ca Telemobil sa practice un tarif/minut, cuprins intre 0,03 USD, cat percepe RomTelecom in orele de trafic maxim, si aproximativ 0,10 USD, cat reprezinta tariful minim al operatorilor de telefonie mobila pentru acelasi interval”, apreciaza Nicolae Oaca.
De asemenea, intre RomTelecom si operatorii mobili, exista suficient „spatiu de manevra” si in ceea ce priveste raportul dintre investitia specifica per abonat si costul unei convorbiri. Mai precis, in vreme ce operatorul de telefonie fixa RomTelecom are cel mai mare cost marginal per abonat (600-700 USD), iar tariful convorbirilor locale este mult mai mic, operatorii de telefonie mobila au un cost marginal mai mic, de 500-700 USD si tarifele pentru convorbire mai mari.
Competitie dura pe piata de „long distance”
Nicolae Oaca este de parere ca in viitor licentele de operare ar putea fi acordate pentru telefonie, fara specificatia fixa sau mobila, fiind vorba de acelasi serviciu cu doua exprimari tehnologice diferite (fir sau radio). De altfel, peste un an, cand una din marile provocari ale operatorilor va consta in furnizarea de pachete fix-mobil, cel mai bine pozitionate par a fi companiile de telefonie mobila. Acestea, prin obtinerea unei licente de telefonie fixa, vor putea oferi un atractiv pachet fix-mobil-date-Internet, in special clientilor business.
Competitia cea mai acerba se va purta pe piata de „long distance”, adica pe interurban si international. Pe piata locala, pe langa operatorii de fix si cei de mobil, se vor manifesta si companiile de televiziune prin cablu, care au patruns in 45% din casele romanilor. Insa pentru a putea oferi si servicii de telefonie, acestea vor trebui sa investeasca poate mai mult decat 100 USD/abonat investiti pana acum. r
De la 1 ianuarie 2003, servicii de voce vor putea oferi si alte trei societati nationale care detin infrastructura. E vorba de Societatea Nationala de Radiocomunicatii (SNR), SNCFR si Transelectrica, toate bine pozitionate pentru a intra pe piata long distance. In plus, acestea vor putea deveni si furnizori Internet. r
In vederea liberalizarii, RomTelecom va trebui sa accelereze reechilibrarea tarifelor, adica sa mareasca tarifele locale, subventionate pana acum din cele pe „long distance” si sa le micsoreze pe acestea din urma.tr
r
PiaTa telecomunicaTiilor In 2001r
tTelefonie mobilatTelefonie fixatCATVr
Cost marginal ($/ linie)t500-700t600-700t100r
Tariftpeste 0,10 $/minuttcirca 0,03 $/ minuttr
Venituri ($/linie/anul 2000)t300t200t40r
Venituri anuale ($) pe linie r
pentru fiecare 100 $ investitit45-60t30-35t40r
Valoare de piata ($/ abonat)t800-1.200t300-500t100-200r
Crestere in 2001 (%)t40-50t6-7t5r
Cifra de afaceri in 2001 (mld $)t1,8 (mobil + fix + CATV)r
Cifra de afaceri in 2002 (mld. $)t2-2,1 (mobil + fix + CATV)r