de studiul national urban "Youth Lifestyle".In articolul din numarul trecut al revistei am extras din acest studiu amplu cateva informatii relevante referitoare la produsele cosmetice si de igiena personala utilizate de copiii, adolescentii si tinerii din Romania. De aceasta data incercam sa scoatem in evidenta modul in care se raporteaza tanara generatie la tehnica de ultima ora. Precizam ca cercetarea a urmarit atat aspecte cantitative, cat si calitative si ca a fost realizata pe un esantion d
de studiul national urban „Youth Lifestyle”.In articolul din numarul trecut al revistei am extras din acest studiu amplu cateva informatii relevante referitoare la produsele cosmetice si de igiena personala utilizate de copiii, adolescentii si tinerii din Romania. De aceasta data incercam sa scoatem in evidenta modul in care se raporteaza tanara generatie la tehnica de ultima ora. Precizam ca cercetarea a urmarit atat aspecte cantitative, cat si calitative si ca a fost realizata pe un esantion de 1.500 de persoane, reprezentativ pentru orasele cu o populatie de peste 200.000 de locuitori. Potrivit rezultatelor, accesul la primul telefon mobil personal se face inca din primii ani de scoala, iar o data cu inaintarea in varsta, acest accesoriu devine aproape de nelipsit. Pentru parinti, celularul reprezinta o modalitate de control al copilului, datorita faptului ca pot afla, la orice ora, unde se afla, dar si un mijloc de a monitoriza durata convorbirilor telefonice, respectiv cheltuielile efectuate cu acestea. „Interesant este ca pana si copiii intre 9 si 14 ani stiu cu exactitate cat costa o convorbire efectuata de la un telefon mobil si faptul ca SMS-urile sunt mai ieftine”, afirma Andreea Ioncica, director la AD Consulting. „Copiii si tinerii vor sa detina ultimele modele, perceptia lor fiind ca telefonul mobil trebuie schimbat dupa un an de utilizare. Ei cred ca, fiind la curent cu ultimele noutati in domeniu, sunt altfel vazuti de ceilalti. O alta perceptie este ca oricum bateria nu mai este buna dupa un an de folosire argument rational pe care cei mai multi il „servesc” parintilor ceea ce constituie un motiv intemeiat pentru inlocuirea aparatului”, constata Andreea Ioncica. Analiza pe regiuni a relevat faptul ca in Bucuresti sunt mai multi copii si tineri care detin un abonament la un operator de telefonie mobila, in timp ce in celelalte orase domina numarul celor care au cartele preplatite. Un alt accesoriu tehnic este calculatorul personal, 40% din copiii si tinerii intre 9 si 22 de ani detinand acasa un PC. Desi numai 20% au conexiune Internet in propria locuinta, toti copiii intervievati au afirmat ca sunt familiarizati si foarte deschisi sa foloseasca aceasta facilitate. Internetul este vazut ca un mijloc ideal si rapid de cautare a informatiei structurate de care au nevoie la scoala (referate, eseuri, cuvinte noi etc.), ceea ce scuteste efortul de a apela la diverse carti, tratate sau publicatii. Cele mai importante platforme de cautare sunt Google si Yahoo, urmate la mare distanta de MSN.Totusi, trebuie sa precizam ca Internetul este perceput in primul rand ca o interfata de socializare cu alti copii si tineri de varsta lor, e-mail-ul, chat-ul si SMS-ul fiind principalele sale utilizari. De asemenea, studiul arata ca baietii sunt mult mai interesati de muzica, jocuri si filme decat fetele. In medie, copiii intre 9 si 14 ani navigheaza pe Internet noua ore pe saptamana, iar adolescentii si tinerii pana la 22 de ani unsprezece ore pe saptamana. In Bucuresti, media este de 13 ore, mult mai ridicata decat in restul tarii. Acest lucru poate fi explicat si prin faptul ca penetrarea conexiunilor prin cablu TV este mai mare in Capitala, ceea ce permite un acces facil comparativ cu tipul de conexiune dial-up, mai raspandita in celelalte localitati. Desigur, parintii nu au cum sa nu fie receptivi la interesul manifestat de copii lor fata de tehnologia informatiei si comunicarii, afirmatie intarita de Valentin Negoita, presedintele Asociatiei Producatorilor si Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informatiei si Comunicarii (APDETIC): „Dorinta de a oferi sanse egale copiilor pentru educatie, cultura si realizare in viata este evidenta in randul majoritatii parintilor. De altfel, competitia care se naste adesea la nivelul unei familii in utilizarea calculatorului si a Internetului are un efect benefic pentru toata lumea, parinti si copii deopotriva. Sunt convins ca dinamica schimbarilor tehnologice nu poate sa ne tina deoparte pe cei mai multi dintre noi, intr-o lume in care granitele cunoasterii au disparut”, conchide presedintele APDETIC.
Calculatorul, un mod de viata
· Segmentul tinerilor reprezinta cu siguranta categoria cea mai dinamica de cumparatori de echipamente IT&C. In ceea ce priveste PC-urile, categoria SOHO (Smalloffice/Homeoffice) constituita din segmentul de utilizatori individuali a reprezentat anul trecut aproape 41% din cumparatorii de sisteme IT.
· Piata calculatoarelor a inregistrat, de altfel, o crestere impresionanta in anul 2003 de 39,3%, potrivit studiilor IDC iar rezultatele primului trimestru din 2004 indica o accelerare a acestei cresteri (de peste 54%). Un rol important in acest sens l-a avut, desigur, explozia creditului de consum incepand cu anul 2003, care a stimulat puternic achizitionarea de calculatoare de catre familii.
· Pentru tinerii de azi, detinerea de echipamente IT&C constituie un mod de viata. Facilitatile oferite de noua tehnologie vin in sprijinul nevoii de informare, comunicare si divertisment tot mai mari ale tinerei generatii. Pe langa scris, citit si socotit, lucrul la calculator a devenit o aptitudine absolut necesara a oamenilor secolului 21.
· Consider ca pentru toti utilizatorii tineri, interesul pentru calculator si Internet il reprezinta, in prima faza, jocurile, muzica, filmele, dupa care este atins nivelul superior de cautare de informatii, de participare la chat-uri sau forumuri. Un interes din ce in ce mai mare il constituie, pentru tinerii de peste 20 de ani, cautarea oportunitatilor de pregatire si perfectionare (cursuri, burse) si, bineinteles, identificarea locurilor de munca.