Interpretare inedită a crizei zonei euro: Ce greșeli ale europenilor au impins Grecia în spirala falimentului

22 octombrie 2011, 23:53 de CAPITAL

Ultima modificare în 23 octombrie 2011, 02:53

Mai mult de jumătate din banii pe care Grecia i-a primit de la Fondul Monetar Internațional și statele europene au mers către plata datoriilor, un transfer de miliarde de euro de la contribuabilii europeni către băncile europene și sistemele de pensii care au investit în bondurile elene.

Astfel, în cadrul ajutorului financiar încheiat de Grecia cu FMI și Uniunea Europeană în mai 2010, guvernul grec a fost ținut pe linia de plutire de acest ajutor care a însumat până acum 91 de miliarde de dolari.
Circa 52 de miliarde de dolari au fost folosiți de țară pentru a plăti bondurile care au ajuns la scadență de la încheierea acordului și până în septembrie 2011, scrie Washington Post.Băncile europene sunt principalii investitori în bonduri grecești.
Asia nu a avut la fel de mult noroc
O serie de oficiali din țările dezvoltate au spus că oficialii Fondului Monetar, instituție a cărei conducere a fost asigurată în ultimul timp de europeni, au fost foarte preocupați să salveze investitorii europeni, mult mai mult decât atunci când FMI a coordonat programe în Asia, unde criza a falimentat zeci de investitori privați.
Oficialii europeni au aprobat recent și tranșa de 11 miliarde de dolari pentru Grecia și se pregătesc să pună la punct un plan de sarvare care este menit să împiedice accentuarea crizei nu doar în zona euro, ci în întreaga lume.
”Criza din zona euro face mari problme multor economii europene. Am văzut suficiente măsuri pe termen scurt”, a spus George Osborne, ministrul de finanțe britanic. Mare Britanie nu a adoptat euro dar, ca și Statele Unite ale Americii, este îngrijorată de efectul pe care criza zonei euro îl are asupra economiei mondiale.
Amânarea unei decizii curajoase nu a făcut decât ca Grecia să se afunde și mai mult în datorii. Datoria imensă pe țara o are în prezent arată și care sunt riscurile enorme pe care FMI și europenii și le-au asumat în loc să ceară investitorilor privați încă de pe atunci să accepte ștergerea unei părți a datoriei Greciei, mai scrie Washington Post.
Argumentele folosite în mai 2010 în special de oficiali ai Băncii Centrale Europene erau că impunerea unor pierderi sectorului privat ar destabiliza încrederea în zona euro și ar determina piețele să pnalizeze alte țări, cum ar fi Italia și Spania.
Însă acum, la 18 luni după semnarea împrumutului, Grecia nu a făcut decât să se afunde și mai tare în datorii, alocând miliarde de dolari către investitorii privați, iar Italia și Spania sunt deja victimele contagiunii, notează Washington Post.