Care sunt acestea? Probabilitatea ridicată că cele mai bogate ţări ale lumii nu vor avea bani pentru a îşi plăti datoriile, reducerile drastice de fonduri alocate bugetelor locale, care se întâlnesc chiar în unele oraşe din America, şi care conduc aceste oraşe în situaţia de a nu avea un serviciu de poliţie şi de pompieri adecvat.
Lewis a dat exemplul altor state care au de asemenea probleme cu criza datoriilor şi care, prin modul de comportament al autorităţilor, trimit cu gândul la exemplul ţărilor din lumea a treia. "De exemplu, Grecia. Atunci când au venit la puetere actualii guvernanţii, iar reprezentanţi ai Fondului Monetar Internaţional s-au dus să se întâlnească cu aceştia şi să discute despre problema datoriilor, grecii au răspuns că nu ştiau că ţara este într-o situaţie atât de proastă", a spus Lewis.
Acesta a menţionat că unul din reprezentanţii FMI i-a spus că acesta nu este un comportament de ţară din primă ligă ci de ţară din lumea a treia.
Răspunsul guvernelor la criză a fost acela de a salva băncile care aveau probleme, aşa încât datoriile acestora au devenit datoriile statelor. Şi aici nu este doar vorba despre Islanda sau Grecia, ci şi despre puteri economice mari, precum Franţa, Spania şi Italia, a mai spus Lewis.
În plus, atât statele de la nivel european, cât şi SUA, au dat dovadă şi de o criză morală sau intelectuală, în condiţiile în care s-au abătut de la principiul că acţiunile actuale trebuie să să ofere o viaţă mai bună generaţiilor viitoare. "Acţiunile care au condus la apariţia crizei aveau la bază o perspectivă pe termen foarte scurt. Mulţi spun că artizanii crizei nu au gândit deloc pe termen lung ci au privit lucrurile doar prin perspectiva viitorului", a spus Lewis.
Cauza crizei este una psihologică
Scriitorul spune că această atitudine este şi o problemă a civilizaţiei, care a oferit oamenilor un grad de confort atât de ridicat încât îşi imaginează că viitorul va rezolva de la sine orice problemă apare.
Lewis vorbeşte spre finalul cărţii şi cu un psiholog care spune că în America problema datoriilor este una fiziologică şi psihologică. Există o parte a creierului care reacţionează imediat stimulilor externi şi asupra căreia autocontrolul nu are vreo influenţă.
Scenarii despre ieşirea din criză
În opinia autorului "Boomerang" cea mai bună soluţie pentru criza actuală este ca Europa să se destrame, adică fie Grecia, statul cel mai afectat de criza datoriilor suverane din zona euro, fie Germania, statul cel mai puternic, să părăsească zona. Acesta săune că lumea este pregătită pentru aşa ceva, şi dacă s-ar ajunge la această soluţie nu s-ar mia purta discuţii interminabile despre restructurarea datoriilor.
Cel mai optimist scenario pentru Statele Unite ale Americii ar fi ca ţara să cunoască de acum încolo câţiva ani de creştere redusă, de şomaj ridicat, aşa încât lumea să realizeze că vechiul comportament nu este sustenabil şi să voteze pentru oameni care să aibă curajul de lua măsuri curajoase.
În scenariul pesimist, care este şi cel mai probabil, urmarea crizei actuale ar fi un şoc financiar şi colaps, în care bănci şi chiar oraşe întregi ar putea intra în faliment.
