Conform analizei, patru din cinci operaţii la spate din Germania nu au fost necesare, a precizat Günther Leiner, organizatorul Forumului anual european privind sănătatea, care va avea loc luna viitoare la Gastein, în Austria.

În cadrul unui eveniment la Bruxelles, Leiner a citat de asemenea date ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) care arată o discrepanţă uriaşă între numărul de operaţii la bazin la 100.000 de locuitori care au loc în Germania (289), Austria (243) şi Polonia (39). În opinia sa, o astfel de discrepanţă nu poate fi explicată numai prin consideraţii chirurgicale, fiind evident că au loc multe operaţii care nu sunt necesare, probabil pentru că sunt profitabile pentru medici şi spitale.În plus, potrivit unor statistici ale Universităţii Medicale din Salzburg, citate de Leiner, 36% din prescripţiile de medicamente date pacienţilor cu media de vârstă de 82 de ani nu sunt necesare, în timp ce o treime din toate medicamentele date acestor persoane au fost prescripţii neadecvate.

O parte din aceste cheltuieli ar putea fi evitate prin prevenție, care consumă doar 3% din bugetul sănătății la nivel european, crede Karin Kadenbach, membru al grupării socialiștilor europeni din Parlamentul European.

Circa şapte milioane de persoane din întreaga lume suferă de complicaţi în urma unor operaţii, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a mai spus Leiner, care a adăugat că jumătate din aceste operaţii nu au fost necesare.
Deseori s-a afirmat și despre sistemul medical românesc că ar fi permisiv atât la capitolul internări și intervenții chirurgicale, cât și la capitolul prescripțiilor de medicamente. Astfel, România înregistrează una dintre cele mai mari rate de spitalizare din UE: 215 internări la 1.000 de locuitori, în anul 2007, spre deosebire de Olanda, care avea doar 109 internări la 1.000 de locuitori, sau Belgia, cu 158 de internări la 1.000 de locuitori. Doar Bulgaria are mai multe internări decât România la mia de locuitori, respectiv 226.
În luna iunie a acestui an, Lucian Duță, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a acuzat o creștere cu 70% a consumului de medicamente pe fondul unei ”relații de concubinaj” între medici și producătorii de medicamente, pentru prescrierea anumitor medicamente, chiar și atunci când nu este neapărat nevoie de ele.

SURSA: Agerpres