Printre cele mai mari, se numără gestionarea complexă a fondurilor, întârzierile în procesele de decontare, dar și creșterea constantă a prețurilor materialelor de construcție, care generează incertitudini financiare.

Care sunt principalele schimbări pe care le-ați observat în industria construcțiilor inginerești din România în ultimii ani? Cum au influențat aceste schimbări calitatea și durabilitatea construcțiilor?

Industria construcțiilor inginerești din România a înregistrat, în ultimii ani, o serie de transformări semnificative, influențate de convergența unor factori macroeconomici și tehnologici, care au dus la o redefinire a paradigmelor operaționale și au influențat pozitiv atât calitatea, cât și durabilitatea construcțiilor. Adoptarea tehnologiilor digitale și a metodologiilor de lucru avansate a facilitat optimizarea proceselor de execuție, reducând astfel erorile și îmbunătățind coordonarea între diferitele părți implicate în proiecte.

Apoi, legislațiile europene și naționale, tot mai stringente în ceea ce privește normele de siguranță și eficiență energetică, au determinat adoptarea unor standarde mai înalte în proiectarea și execuția lucrărilor de construcție. Acest cadru normativ a impus utilizarea de materiale și tehnologii noi, care asigură o performanță superioară și o durabilitate extinsă a construcțiilor. Pe de altă parte, presiunea exercitată de creșterea cererii pe piața infrastructurală a condus la un reviriment al investițiilor în sectorul construcțiilor inginerești.

Nu în ultimul rând, focusul pe formarea profesională și dezvoltarea competențelor tehnice ale forței de muncă din acest domeniu a contribuit esențial la creșterea calității execuției și la adoptarea unor practici de lucru care prioritizează durabilitatea și calitatea.

Cum a afectat avansul tehnologic procesul de proiectare și construcție în România?

Implementarea noilor tehnologii de tip BIM (Building Information Modeling) a permis o integrare complexă și multidimensională a proceselor de proiectare, facilitând astfel o coordonare superioară și o reducere a erorilor și costurilor neprevăzute. În plus, digitalizarea prin software-uri avansate de gestionare a proiectelor a optimizat fluxurile de lucru, conferind o transparență și o capacitate de adaptare agilă la dinamica pieței.

De asemenea, automatizarea proceselor de construcție a adus îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește viteza de execuție și calitatea lucrărilor, reducând concomitent riscurile asociate muncii fizice și erorilor umane. Tehnologiile de realitate virtuală și augmentată au redefinit modul în care sunt prezentate și testate proiectele, oferind o vizualizare detaliată și interactivă a structurilor înainte de demararea efectivă a lucrărilor, fapt ce conduce la o planificare strategică mai riguroasă și la o conformare optimă cu cerințele beneficiarilor.

Care sunt principalele provocări pe care le întâmpină sectorul construcțiilor inginerești din România în prezent?

Una dintre principalele dificultăți este reprezentată de gestionarea laborioasă a procesului de decontare a lucrărilor executate. Acesta este marcat de întârzieri semnificative, care se pot extinde la peste 6 luni, afectând fluxul de numerar și punând antreprenorii în situația de a susține investițiile din fonduri proprii, în special în contextul întârzierii plăților din fondurile europene.

În același timp, sectorul construcțiilor este afectat de o creștere continuă, deși mai moderată față de anul precedent, a prețurilor materialelor de construcție. Această tendință inflaționistă persistă, amplificând costurile operaționale și subminând profitabilitatea proiectelor aflate în derulare. Dinamica pieței materialelor de construcție adaugă un grad ridicat de incertitudine, complicând planificarea financiară și afectând negativ marjele de profit ale companiilor din sector.

O altă provocare importantă o constituie modificarea bazei de calcul a indicilor statistici de ajustare a situațiilor de lucrări, de la baza 2015 la baza 2021. Această schimbare a dus la o discrepanță semnificativă între valorile actuale și cele anticipate la momentul pregătirii ofertelor financiare, unele dintre acestea fiind elaborate cu 3-4 ani în urmă.

De asemenea, introducerea unei contribuții de 10% pentru asigurările sociale de sănătate în salariul angajaților adaugă un strat suplimentar de complexitate în gestionarea costurilor de personal.

Pe de altă parte, există un impuls clar către investiții în infrastructura de alimentare cu apă și canalizare, atât la nivel central, cât și local, ca răspuns la nevoile critice de modernizare și dezvoltare a infrastructurii. Cu toate acestea, implementarea acestor proiecte se desfășoară într-un ritm greoi, confruntându-se cu bariere birocratice și administrative care întârzie realizarea obiectivelor strategice și afectează negativ ritmul de dezvoltare infrastructurală.

În ce proiecte este implicată compania Acvatot la această oră ?

Avem în desfășurare mai multe proiecte multianuale, finanțate din fonduri europene, care au ca scop reabilitarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare în Pantelimon și Brănești, reabilitare și extindere canalizare în Cartierul Independenței din Bragadiru, reabilitare și extindere rețele de alimentare cu apă și canalizare în Petrachioaia, Cernica, Glina, extinderea rețelelor de alimentare cu apă și extinderea rețelelor de canalizare în orașul Fundulea și comuna Ileana, înființarea și extinderea rețelelor cu apă și canalizare în Băleni, Bucșani și Finta din județul Dâmbovița.

De asemenea, suntem implicați în implementarea unor acorduri-cadru pe o perioadă de patru ani, care au ca obiect: lucrări de întreținere și reparații străzi pentru Administrația Domeniului Public Sector 1, executarea lucrărilor de semnalizare rutieră orizontală și verticală pe străzile administrate de ADP Sector 1, modernizarea și repararea infrastructurii urbane din Sectorul 1 al Municipiului București, servicii de proiectare și execuție lucrări de extindere rețele alimentare cu apă, canalizare menajera și pluvială, precum și servicii de asistență tehnică în Sectorul 6.

Am demarat proiecte noi, cum ar fi: asfaltare drumuri depozit ecologic Vidra pentru un beneficiar privat, amenajare sens giratoriu în intersecția DN6 cu DN61 și cu DN5B și conexiune Prelungirea Ghencea în asociere cu un partener tradițional, ambele având ca beneficiar CNAIR,  modernizare Drumul Național Nr.4 (DN4) între km 7+564 – km 11+715, beneficiar orașul Popești-Leordeni, amenajare scurgerea apelor pe DJ184, pe raza localității Dascălu, înființare sistem de canalizare menajeră în satele Piteasca și Șindrilița, comuna Găneasa, beneficiar comuna Găneasa sau reabilitate sistem rutier Drumul Valea Largă, beneficiar Sectorul 6.

În paralel, desfășurăm lucrări de sistematizare și optimizare a sistemului de distribuție a gazelor naturale, inclusiv terasamente pentru remedierea defecțiunilor, pentru unul dintre cei mai importanți furnizori de gaze naturale. Tot în domeniul energiei, printre alte contracte semnificative, se numără proiectarea și execuția lucrărilor pentru înființarea sistemului de distribuție a gazelor naturale în comuna Vulturu din județul Vrancea, beneficiar comuna Vulturu și extinderea sistemului de distribuție a gazelor naturale în Târgu Secuiesc, beneficiar Târgu Secuiesc. Totodată, derulăm proiecte de reabilitare a sistemului de termoficare în Capitală, al cărei beneficiar este Municipiul București.

De altfel, proiecțiile pentru 2024 indică o continuare a traiectoriei ascendente pentru noi, cu o cifră de afaceri estimată la peste 400 de milioane de lei, fondată pe o bază solidă a contractelor aflate în derulare, evaluate la peste 600 de milioane de lei, cu o parte semnificativă dintre ele planificate să se desfășoare pe parcursul următorilor trei ani.

În ce măsură sunt respectate în România standardele internaționale de construcție și siguranță?

În industria construcțiilor, am putut observa o convergență progresivă cu normele europene și internaționale, datorită integrării legislației comunitare și a cerințelor de conformitate impuse de parteneriatele internaționale și de finanțatori. Cu toate acestea, aplicarea riguroasă a acestor standarde este adesea influențată de factori locali, inclusiv complexitatea birocratică și variațiile în supravegherea și controlul calității.

În mediul privat, proiectele cu finanțare externă tind să fie aliniate mai fidel la cerințele globale, datorită cerințelor stricte ale investitorilor. Astfel, deși există progrese notabile, implementarea uniformă și integrală a standardelor internaționale rămâne o provocare în România.

Cum vedeți viitorul construcțiilor inginerești în România? Ce tendințe sau inovații credeți că vor avea un impact major în următorii ani?

Viitorul construcțiilor inginerești din România se conturează într-o manieră promițătoare, cu o digitalizare accelerată, cu o integrare extinsă a tehnologiilor și a soluțiilor de automatizare avansată, care vor optimiza procesele de proiectare și execuție, reducând totodată costurile și timpul de realizare a proiectelor.

În paralel, sustenabilitatea va deveni un pilon central, prin adoptarea materialelor ecologice și a tehnologiilor de construcție verde, menite să minimizeze impactul asupra mediului și să promoveze eficiența energetică.