Fluctuaţia leului nu aduce niciun beneficiu României, potrivit omului de afaceri Dan Şucu, în condiţiile în care ţara noastră este dependentă de importuri, costul riscului valutar fiind resimţit în apropae toate preţurile de pe piaţă.
În opinia proprietarului grupului Mobexpert, specializat în producţia şi comerţul cu mobilier şi decoraţiuni, o legare a cursului de schimb al leului de cel al euro, după modelul folosit în Bulgaria, ar duce la scăderea inflaţiei şi stabilizarea preţurilor. „Leul nu există decât în sufletele şi minţile Băncii Naţionale”, spune omul de afaceri.
Dan Şucu vorbeşte în interviul acordat pentru capital.ro despre evoluţia afacerilor Mobexpert, cum a fost afectată industria mobilei de criză, dar şi despre inconştienţa conducătorilor ţării, care au început deja să consume din resursele generaţiei viitoare.
capital.ro: Cum a fost anul 2009 din punct de vedere al afacerilor?
Dan Şucu: Mediul de afaceri românesc în 2009 a fost cu mult mai multe provocări, mai deosebit decât cel din anii anteriori. Este o noutate pentru oricare dintre noi ideea de scădere a cifrei de afaceri. Eu în 16 ani-17 ani de afaceri nu m-am lovit cu ideea de scădere a cifrei de afaceri. Am fost totdeauna în situaţia de a ne reorganiza pe ideea creşterii de două cifre. Niciodată pe ideea de a ne reorganiza pe scăderi. Eu nu pot să spun că la noi se putea face o anticipare de genul acesta. E absurd. Nu cred că cineva a anticipat ce se poate întâmpla, dar cel mult cred că cineva a început să înţeleagă şi într-un timp real a reuşit să se adapteze la situaţia de fapt.
capital.ro: Cum s-a adaptat Mobexpert la situaţia de criză?
D.Ş.: Tipul nostru de organizare e puţin diferit. Noi avem o organizare de tip holding, în care există doar o societate proprietară şi care face politicile şi în general gândirea. Apoi există în jur de 35-40 de alte societăţi, fiecare se ocupă de ceva anume şi care e condusă de către un manager, care are posibilitatea de a se comporta ca un antreprenor. Suntem ferm convinşi că nimeni nu poate conduce eficient mai mult de 200 de oameni sub o singură umbrelă în industria noastră. Orice număr care depăşeşte, conduce la birocratizare, la cheltuieli şi la ineficienţă care se simt după aceea în cost. Fiecare dintre aceşti antreprenori a fost responsabil să se repoziţioneze în funcţie de piaţa cu care s-a întâlnit.
capital.ro: Cum a mers partea de producţie a Mobexpert în acest an?
D.Ş.: Principala problemă cu care ne-am confruntat a fost că, în aşteptarea unei creşteri a pieţei, pe segmente unde nu aveam o acoperire suficientă în partea de producţie, am investit destul de mult, astfel încât unele capacităţi au fost dublate în aşteptarea unei creşteri de 10% în următorii câţiva ani de zile. Piaţa nu numai că nu a mai crescut, dar chiar a scăzut şi sunt anumite întreprinderi care, de unde erau profitabile, în clipa de faţă lucrează la 30-40% din capacitatea lor nou instalată astfel că şi-au pierdut capacitatea de a mai fi profitabile.
capital.ro: Ce s-a întâmplat cu acei producători din grupul Mobexpert despre care spuneaţi încă de anul trecut că nu-şi fac treaba?
D. Ş.: Repoziţionările lor sunt extrem de dureroase, iar în două fabrici mari acest proces a fost destul de complicat. În general sunt activităţile acelea care depăşesc 200 de angajaţi. Piaţa în primul rând i-a pedepsit. Piaţa europeană a fost într-o scădere serioasă, nu numai acum în 2009, dar şi în 2008 şi chiar şi în 2007. Speranţa lor şi a noastră a fost că această diminuare a pieţei de acolo va fi compensată de o creştere a pieţei în zona regională, dar această creştere n-a mai existat. Astfel, am încercat să păstrăm pe picioare cele două fabrici. Vom şti în următoarele luni dacă am reuşit sau nu.
capital.ro: Cât la sută din producţia fabricilor din grup ajunge în magazinele reţelei?
D.Ş.: Mobexpert are cam 50% din ce se vinde din producţia fabricilor noastre. Cumpărăm din exterior în general unde nu există o justificare ca să le producem noi: produse de varietate în primul rând, produse de nişă sau produse în a căror tehnologie de fabricare nu mai dorim să investim.
capital.ro: Care au fost lunile cu cele mai mici scăderi şi cele cu scăderile cele mai mari?
D.Ş.: În primele patru luni vânzările au scăzut într-un procent mai mic. Pe primele două luni scăderile au fost în jur de 5%, apoi au crescut în jur de 7-8%. Începând cu mai, procentul a coborât în lei undeva la 15-17% şi acolo a rămas.
capital.ro: Vă aşteptaţi la o scădere de 15-17% şi în trimestrul al patrulea?
D.Ş.: Mă aştept la mai puţin. Exprimarea mai bună este speranţa. Speranţa mea este că va fi mai mică de 15% legat de faptul că decembrie anul trecut a fost prima lună în care nu am mai crescut. În lei am rămas la acelaşi nivel. Scăderea a fost, evident, în euro. Mă aştept la scădere de 14% în lei, cam cât creşterea de anul trecut. Scăderile din acest an te trimit spre 2007, îţi anulează practic creşterea din 2008.
Legarea leului de euro ar opri scumpirile
D.Ş.: Din păcate vorbim numai în lei. De ce există această monedă exotică, leul, nu ştiu. Cui îi foloseşte moneda exotică leu nu mi-e foarte clar, dar în mod cert populaţiei României nu-i foloseşte.
capital.ro: Până una, alta nu prea avem altă opţiune.
D.Ş.: De ce nu avem ca la bulgari posibilitatea de a avea o monedă legată de euro, nu ştiu. Nu văd niciun motiv pentru existenţa unei monede de genul acesta în momentul de faţă.
capital.ro: Şi aceasta consideraţi că ar fi soluţia?
D.Ş.: O monedă legată de euro ar fi o soluţie absolut obligatorie. Ar conduce imediat la o scădere a inflaţiei, legat de faptul că sunt extrem de multe produse în România care vin din import. Dacă nu sunt de import, ele folosesc materie primă internaţională. Folosirea acestei monede exotice, leul, conduce la ideea în care mulţi dintre aceşti oameni care se bazează pe produse de import îşi pun în preţ o anumită cotă de risc valutar ca să nu fie obligaţi să schimbe preţul în fiecare zi. Inexistenţa acestei cote de risc valutar ar conduce automat la o diminuare a inflaţiei. Acum nu ştiu câţi dintre ei ar micşora preţurile, dar în mod cert nu le-ar mai mări. Părerea mea e că acest risc valutar de care discutăm este extrem de prezent în aproape orice preţ format pe piaţă.
Guvernatorului îi place imaginea de luptător cu dragonul cu trei capete
D.Ş.: Pe partea cealaltă, din câte am văzut, până şi accizele sunt calculate în euro. De ce nu sunt calculate în lei dacă există leu?
capital.ro: Pentru că este mai profitabil…
D.Ş.: Dar de ce nu se recunoaşte ideea că leul nu există decât în sufletele şi în minţile Băncii Naţionale? Eu sunt fan la ce se întâmplă în Bulgaria în privinţa asta. Mai toate preţurile în Bulgaria sunt mult mai mici decât în România în primul rând legat de lipsa acestui risc valutar. Nu cred că cineva priveşte lucrurile astea în mod serios. Guvernatorului nostru îi place imaginea lui de luptător cu dragonul cu trei capete pe care l-a învins datorită competenţei şi posibilităţii dânsului de a lupta.
Se vorbeşte în mod inconştient de mărirea TVA-ului
capital.ro: Anul viitor cum îl vedeţi? O să fie la fel ca 2009?
D.Ş.: Anul viitor îl vedem la fel ca anul acesta într-o abordare optimistă.
capital.ro: Deci poate să fie şi mai rău?
D. Ş.: Bănuiesc că da.
capital.ro: De ce?
D. Ş.: Păi de ce nu. Ce s-a schimbat? Ce anume ar putea veni în 2010 care să schimbe ceva din 2009 în bine? Nu există ceva care s-a schimbat în sensul acesta. Nu există nici cea mai mică urmă de posibilitate de optimism. Nu există un management al situaţiilor de criză. Nu există cineva care are percepţia, care a preluat lucrul ăsta ca idee şi face ceva în direcţia respectivă.
capital.ro: La nivel de politici guvernamentale ce vă aşteptaţi să se întâmple?
D.Ş.: Nu m-am aşteptat niciodată la ceva din partea politicilor guvernamentale şi nici n-o să mă aştept. Nu a existat până acum un guvern în România care să fi luat decizii guvernamentale corecte, în afară de cota unică de impozitare. Singura mea speranţă era ca măcar se înţelegea ideea că într-o perioadă de criză trebuie să te readaptezi şi tu la cheltuieli, nu poţi mări TVA-ul, nu poţi mări taxele, mai ales cele importante. De mărirea TVA-ului se vorbeşte în clipa de faţă într-un mod absolut inconştient. La ce te poţi aştepta? De unde poţi pleca de la premisa că 2010 va putea fi mai bun decât 2009?
capital.ro: În ce măsură v-ar afecta o eventuală creştere a TVA-ului?
D.Ş.: Gândiţi-vă ce înseamnă în producţie să micşorezi costurile cu 3% când anumite tehnologii conduc la ideea de manoperă nu mai mare de 5%-6% din costul total al produsului. Iar tu vorbeşti de o mărire de TVA de 3% bătând din palme. De ce? Pentru că nu eşti capabil să-ţi păstrezi costurile sub control. Acum se vorbeşte de faptul că nu o să avem bani pentru pensii şi pentru salarii datorită lipsei acordului cu FMI. Acum un an se vorbea că acordul ăsta nici nu e necesar şi că noi ne putem readapta.
Cei care conduc România au început deja să mănânce de la copiii lor
D. Ş.: Cred că în clipa de faţă, generaţia care conduce România de o perioadă de timp a reuşit să mănânce practic şi ce au lăsat părinţii lor şi acum încep să mănânce de la copiii lor. Consider că întreaga generaţie de care discutăm, nu numai preşedintele ţării şi toată generaţia între 50 şi 60 de ani sunt de o inconştienţă greu de înţeles, ca politicieni vorbind.
