„Atunci când se poate obiectiva și creșterea circumferinței abdominale vorbim despre distensie abdominală. Atât balonarea cât și distensia abdominală sunt simptome adesea întâlnite în populația generală, cu o frecvență de 20-30% și pot să se asocieze. La pacienții cu sindrom de intestin iritabil sunt prezente în proporție de până la 96%,” explică Dr. Elena Ciupercă.
Ce provoacă balonarea?
Potrivit specialistului DigestMed, balonarea poate fi provocată de anumite alimente. Bacteriile care fac parte din flora intestinală fermentează carbohidrații pe care îi consumăm și pot produce gaze care sunt responsabile de balonare.
Acești carbohidrați fermentabili slab sau lent absorbabili asociati mai frecvent cu balonarea sunt prezenti în anumite cereale (grâu, secară), fructe (mere, pere, piersici, mango, pepene, cireșe, nectarine, prune), legume (broccoli, sparanghel, sfeclă, ceapă, linte, fasole, mazăre, ciuperci, conopidă), lactate cu lactoză (lapte de vacă, iaurt, diferite budinci, ricotta, mascarpone, înghețată), îndulcitori (miere, sirop de agave, sorbitol, maitol, xilitol).
Ce afecțiuni pot provoca senzația de balonare?
Balonarea poate să apară printre alte simptome și la persoanele cu malabsorbție (boala celiacă, insuficiență pancreatică din pancreatita cronică etc.), cu dereglări ale motilității intestinale (în diabetul zaharat, sclerodermie, ca efect secundar al unor medicamente), cu infecții (parazitoze intestinale, sindrom de poluare bacteriană intestinală), după intervenții chirurgicale abdominale, cu afecțiuni neoplazice (cancer de stomac sau ovarian), cu lichid în cavitatea abdominală de diverse cauze (boli hepatice, insuficiență cardiacă congestivă), în situații fiziologice (sarcină, obezitate).
Persoanele care suferă de sindromul intestinului iritabil se confruntă, în mod frecvent, cu balonare. Dr. Elena Ciupercă adaugă: „La acești pacienți pot fi multiple mecanisme implicate – modificări ale microbiotei intestinale care să contribuie la o fermentație accentuată a conținutului intestinal, hipersensibilitate viscerală cu percepția unui disconfort la volume de gaz intestinal care nu produc simptome la persoanele fără aceste afecțiuni, dereglări ale motilității intestinale și ale distribuției gazelor la nivelul intestinului, reflexe anormale ale musculaturii abdominale și diafragmatice, presiunea mecanică exercitată de conținutul intestinal la pacienții cu constipație.”
Cum prevenim și tratăm balonarea?
Una dintre metodele pe care le putem folosi pentru a reduce balonarea atunci când aceasta este frecventă sau persistentă este modificarea temporară a dietei. O dietă cu un conținut limitat de carbohidrați fermentabili permite consumul de lapte și iaurt fără lactoză, brânzeturi fermentate, anumite fructe (afine, banane, lime, portocale, căpșuni, pepene galben, kiwi), anumite legume (păstârnac, cartof, măsline, salată, morcov, castravete, vânătă, napi), semințe (alune,arahide, nuci, semințe de pin) și anumite cereale (orz, quinoa, porumb, orez).
Necesarul de proteine, o parte importantă a unei diete echilibrate, poate fi asigurat fără a ajunge în situația de a suferi de balonare. Dr. Elena Ciupercă recomandă consumul de ouă, tofu, carne de pui, porc, pește sau vită.
Tratamentul împotriva balonării depinde de cauza acesteia. De exemplu, atunci când senzația de balonare are ca sursă intoleranța la gluten este recomandată eliminarea acestuia din alimentație. În cazurile în care această senzație este asociată cu constipația, medicul de familie sau un gastroenterolog poate recomanda folosirea laxativelor.
În ceea ce privește persoanele diagnosticate cu sindromul de intestin iritabil, tratamentul recomandat este cel cu antibiotice intestinale sau probiotice cu efect de control asupra microflorei intestinale.
Ascunde balonarea alte afecțiuni?
Deși balonarea apare frecvent în afecțiunile intestinale, ea poate fi uneori expresia altor boli serioase. Persoanele afectate pot trece cu vederea anumite simptome asociate și astfel, stabilirea diagnosticului va fi întârziată. De aceea trebuie sa fim atenți la semnalele de alarmă care să necesite investigații suplimentare.
Pierderea neintenționată în greutate, prezența sângelui în scaun, modificarea tranzitului intestinal la o vârsta mai avansată, de obicei peste 45-50 de ani și simptomele nocturne sunt semnale care trebuie să ne alerteze. De asemenea, trebuie să fim atenți și la istoricul medical familial, de exemplu la cazurile de boală celiacă.
Solicitarea unei ecografii abdominale din cauza balonării care persistă poate duce și la descoperirea unor afecțiuni care depășesc sfera gastroenterologiei. Această investigație medicală nu implică disconfort si nici riscuri pentru pacienți.
Dr. Elena Ciupercă explică faptul că „ecografia abdomino-pelvină este un gest medical simplu și util pentru investigarea pacienților care se plâng de balonare, întrucât poate evidenția extrem de rapid o multitudine de cauze, fără iradiere sau durere. Putem vedea tumori de ovar, de stomac sau de colon, prezența lichidului în abdomen, semne care evidențiază o boală hepatică avansată sau chiar prezența unei sarcini in evolutie.”
