România ar putea deveni prima ţară din UE care să adopte un cod al insolvenţei. 
Capital a scris pe larg despre modificările importante pe care le va aduce actul legislativ după ce a consultat mai mulţi specialişti din piaţă, unii dintre ei direct implicaţi în proiect. De această dată, publicăm un scurt interviu cu unul dintre oamenii care au participat direct la construcţia codului, din partea companiei PriceWaterhouseCoopers şi care ne oferă amănunte în premieră privind modificările privind legea insolvenţei.
Capital: În ce stadiu se află proiectul privind modificarea legii insolvenţei? Când estimaţi că va ajunge pe masa Guvernului?
Cristian Răvăşilă: În momentul de faţă sunt consultări asupra amendamentelor la legea insolvenţei cu grupul de experţi pe acest proiect, grup din care fac parte judecători, practicieni în insolvenţă, reprezentanţi ai BNR, ai Asociaţiei Române a Băncilor etc. În paralel, este în curs o selecţie a jurisprudenţei existente în domeniu. O primă formă a proiectului de lege a fost înaintată beneficiarului nostru, Ministerul Justiţiei . Această instituţie, după derularea procedurilor, prevăzute de lege, de consultare publică şi avizare inter-interinstituţională, va supune proiectul, spre aprobare, Guvernului. O estimare a momentului la care ar putea ajunge pe masa Guvernului o putem, eventual, face prin raportare la calendarul convenit cu partenerul nostru, Ministerul Justiţiei, pentru finalizarea Codului Insolvenţei. Se poate preconiza, în acest fel, că în cca 2 luni proiectul ar putea fi, deja, în atenţia Executivului.
Capital: Care sunt principalele modificări care vor fi aduse actualei legi a insolvenţei?
C.R: Fără a face o clasificare a propunerilor de modificare, am putea aduce în discuţie câteva teme importante. Proiectul are in vedere extinderea cadrului de aplicare a legii insolventei la alte persoane juridice. Legea ar urma sa fie aplicabila, spre exemplu, si grupurilor de societati (institutie ce se va reglementa ca notiune si aspecte procedurale specifice, pentru eficienta procedurilor in asemenea cazuri), , precum şi profesionistilor, cu unele exceptii. Sunt avute in vedere si alte masuri, in vederea eficientizarii procedurii, cum ar fi cele menite sa asigure o functionare mai eficienta a adunarii creditorilor (posibilitatea convocarii si de catre creditorii majoritari sau comitetul creditorilor în mod direct, daca practicianul nu o face), dar si a comitetului creditorilor (cu includerea de stimulente, dar si de sanctiuni, pentru neparticipare repetata nemotivata sau pentru vot exprimat repetat in conditii de conflict de interese vadit); instituirea unor masuri de conservare a bunurilor din averea debitorului in perioada cuprinsa intre data depunerii cererii de catre creditori si data deschiderii procedurii.
Se va urmări să se asigure mai bine sansele de continuare a activitatii debitorului in perioada de observatie si să se incurajeze creditarea acestuia in acest scop, inclusiv de catre creditori, cu asigurarea unei protectii pentru aceia dintre ei care finanteaza procedura, cumulat cu masuri menite sa incurajeze reorganizarea activitatii debitorului. O alta modificare determinata de unele abuzuri intalnite in practica a fost cea legata de confirmarea planului de reorganizare, ce va fi conditionata in plus, pe langa votarea lui pe baza majoritatii categoriilor de creante, de acceptarea acestuia de catre o pondere minima din valoarea totala a creantelor; se urmareste astfel sa se echilibreze reprezentativitatea exprimarii votului.
Evaluarea activelor are o importanţă majoră în procedurile de insolvenţă, determinând structura categoriilor de creanţe în tabelul creditorilor, definirea strategiei unor creditori, aprobarea planului de reorganizare de către categoriile de creditori şi, în final, gradul de recuperare al creanţelor creditorilor. Practica diverşilor administratori judiciari este neunitară, unii dintre ei desemnând un evaluator la bunul lor plac, alţii solicitând opinia creditorilor în acest sens. Desigur ca am pus accent pe varianta a doua in propunerea noastra.Un subiect foarte controversat il constituie tratamentul creanţelor generate de contractele de leasing. Aici practica este neunitară, iar de multe ori practicienii în insolvenţă se „pliază” pe interesele creditorilor majoritari, care ar putea să nu le confirme mandatul.Modificarile sunt numeroase, ele vizeaza printre altele punerea in acord a legii cu principiile Bancii Mondiale, cuprinse în Raportul R ICR ROSC, cu noile Coduri (Codul Civil si Codul de Procedura Civila), adaptarea legislatiei la realitatea cu care se confrunta actualmente procedurile de insolventa, pe baza experientei acumulate în practică.
Capital: Prin viitoarele modificări vor fi avantajaţi cu precădere debitorii sau creditorii?
C.R: Tocmai aici a fost marea dificultate, de a alinia într-un mod echitabil punctele de vedere şi interesele participanţilor la procedură, fie ei creditori, debitori sau practicieni în insolvenţă. De aceea, am avut o deschidere foarte largă în consultările pe care le-am avut, atât intern, între membrii consorţiului, cât şi cu grupul de lucru; în multe cazuri, prevederile discutate au format obiectul mai multor iteraţii până s-a ajuns la forma finală. Cred că rolul determinant în procedură îl au creditorii. De altfel, la majoritatea firmelor în insolvenţă, dacă ne uităm la pasivul debitoarei, constatăm că centrul de greutate al respectivei firme a trecut pe umerii creditorilor. Totuşi, sunt anumite prevederi în forma pe care o vom propune care, considerăm noi, vor creşte interesul acţionarilor în redresarea societăţii, semnificativ mai mult decât în prezenta formă a legii.
Capital: Cum vor fi avantajate băncile de aceste modificări?
C.R: Nu este vorba aici de a crea avantaje pentru un participant la procedura sau altul. Aş spune mai degrabă că, prin prezenta formă, se doreşte o remediere în mod nepărtinitor a unor aspecte ce au creat probleme serioase în practică. Ca exemplu, aş menţiona modalitatea de stabilire a categoriilor de creanţe pe baza evaluării, modalitatea de votare a planului de reorganizare sau modalitatea de stabilire a acordării unei protecţii corespunzătoare pentru creditorii garantaţi în cazul valorificării acestor garanţii. Există unele soluţii în proiect, diferite faţă de legea actuală, care sunt susţinute de către creditorii garantaţi, pe când, poate, altele nu le pot satisface pe deplin solicitările.
Totuşi, în momentul de faţă este prematur a comenta pe larg aceste aspecte înainte de a avea o formă finală a proiectului.
