Angela Nicolae, fostul şef al biroului de relaţii internaţionale de la Ministerul Public, prezintă, într-un interviu pentru Monitorul Justiţiei, detalii despre interacţiunea cu Laura Codruţa Kovesi din vremea când aceasta era procuror general, subliniind că era o fire răzbunătoare şi orgolioasă.

– „Am fost anunţată de către un demnitar, cu 2 luni înainte de arestarea mea preventivă şi a fiului că voi fi arestată, care mi-a spus că Laura Codruţa Kovesi, care era procuror general şi cu care eu am colaborat două mandate, se laudă că voi fi arestată în curând”, spune Angela Nicolae pentru Monitorul Justiţiei.

– „Gândiţi-vă că vestimentaţia pe care o avea şi atitudinea şi mai ales modul în care făcea conversaţie şi anumite întâlniri contrastau cu statutul de procuror general. Eu, având vârsta pe care o aveam, îi eram ca o mamă şi îi atrăgeam atenţia când eram cu ea între patru ochi pe aceste probleme. O supărau foarte tare. O învăţam să se îmbrace”.

Redăm, mai jos, prima parte a interviului cu Angela Nicolae:

Monitorul Justiţiei: Vorbiţi-ne puţin despre dosarul dumneavoastră. Pe cine aţi deranjat?

Angela Nicolae: După 36 de ani de carieră juridică din care 18 ani am fost şefa departamentului de relaţii internaţionale din Parchetul General, mi-a fost foarte greu să cred că voi ajunge în această situaţie, să mi se fabrice un dosar,care m-a executat. Eu am pierdut tot în urma acestui dosar – sănătatea mea, a familiei mel. Eu am doi băieţi gemeni care ambii au nişte probleme de sănătate şi internări în spital. Am fost arestată împreună cu unul dintre fiii mei, cel care a rămas liber a avut două tentative de sinucidere în perioada în care eu am fost în penitenciar. Practic eu am fost anunţată de către un demnitar, cu 2 luni înainte de arestarea mea preventivă şi a fiului că voi fi arestată, care mi-a spus că Laura Codruţa Kovesi, care era procuror general şi cu care eu am colaborat două mandate, se laudă că voi fi arestată în curând.

Eu nu am crezut această chestiune pentru că ştiam că nu sunt vinovată cu nimic. Reţineţi că eu nu făceam parte din anturajul ei sau nu eram prietene. Dar în momentul în care ea a început primul mandat de procuror general, în anul 2006, ea m-a dat jos de pe funcţia de procuror-şef al acestui departament şi am devenit procuror simplu.  După o perioadă de câteva luni de zile, pentru că avea nevoie de mine, m-a numit cu delegaţie procuror-şef de birou.

Monitorul Jutiţiei: Ne-aţi putea spune despre ce demnitar era vorba?

Angela Nicolae: Este o persoană care este foarte importantă, este o persoană din sistemul judiciar, nu lucrează în Parchetul General, dar nu pot să vă spun numele. El îmi cerea să merg la Kovesi să discut cu ea această problemă ca să văd care sunt motivele pentru care ea se laudă că mă va aresta. Am fost foarte demnă şi am avut coloană vertebrală, însă, gândindu-mă mai târziu după cele întâmplate, acesta a fost şi unul dintre motive – pentru că era foarte orgolioasă.

Monitorul Justiţiei: Ce reacţie aţi avut când aţi primit această informaţie?

Angela Nicolae: Am zâmbit şi am spus că sunt nevinovată şi ce rost are? Cred că este o glumă, ce rost are să merg să vorbesc cu doamna Kovesi? Asta a fost reacţia mea şi el mi-a spus: Te sfătuiesc să te duci să discuţi pentru că este o problemă serioasă şi pentru că ea chiar doreşte.  Au fost, desigur şi alte conflicte personale pe care le-am avut cu doamna Kovesi. În general, ea nu se înţelegea bine cu femeile. Reţineţi că avea o vârstă când a venit ca procuror general: la 33 de ani, putea să fie copilul meu. Şi venise de la Sibiu, unde după declaraţia pe care a a dat-o şi informaţiile date de către Traian Băsescu rezulta că la data respectivă nu avea decât 3 dosare mai importante.

Ea venea de undeva de la Sibiu în Capitală pe acest post de procuror-şef al tuturor parchetelor din România şi mai mult decât atât, trebuia să coordoneze, inclusiv printre altele, şi activitatea departamentului pe care eu îl conduceam, mai ales problemele de asistenţă judiciară. Aici sunt probleme complexe şi se presupune să cunoşti un număr mare de tratate internaţionale, de acorduri şi de protocoale între parchetele diverselor ţări.

Şi eu am fost printre contactele la reţeaua judiciară europeană. Nu a lucrat niciodată în comisii rogatorii şi mai mult decât, atât eu voiam ca să o învăţ şi voiam să colaborez cu ea, dar repet, era foarte orgolioasă şi răzbunătoare. Nu voia să accepte sfaturile pe care i le dădeam. Un aspect foarte important este şi – sigur că pare hilar – dar ea ştiţi că a făcut baschet. Se spunea că a venit la conducerea Parchetului General o baschetbalistă care a fost pusă de Traian Băsescu. Gândiţi-vă că vestimentaţia pe care o avea şi atitudinea şi mai ales modul în care făcea conversaţie şi anumite întâlniri contrastau cu statutul de procuror general. Eu, având vârsta pe care o aveam, îi eram ca o mamă şi îi atrăgeam atenţia când eram cu ea între patru ochi pe aceste probleme. O supărau foarte tare. O învăţam să se îmbrace.

Vă dau un exemplu. Cu o delegaţie străină, mi se pare din Germania, ea este la început de carieră.  Avea o ţinută… cu inclusiv pantofi sport. Deci eu am avut o discuţie cu ea pentru că un procuror general nu poate să se prezinte în astfel de ţinute şi gândiţi-vă că toate aceste observaţii pe care eu i le făceam şi o rugam să vină îmbrăcată într-o ţinută oficială, într-un costum adecvat, cu pantofi asortaţi.

Monitorul Justiţiei: Ce reacţie avea?

Angela Nicolae: De furie. Trecea foarte repede de la o extremă la alta. Se înfuria foarte tare. La o întâlnire oficială pe care am avut-o cu procurorul general din Europa, datorită vârstei şi faptului că eu ştiam mai multe limbi străine, am fost prezentată ca procurorul general, adică se credea că eu sunt procurorul general. Vă daţi seama că a înfuriat-o foarte tare şi lucrurile acestea s-au acumulat.

Surse din SRI mi-au spus că am reprezentat şi un trofeu pentru ea. Era în plină desfăşurare activitatea de investigaţie într-un dosar de evaziune fiscală de la Dâmboviţa unde foarte mulţi administratori de firme fuseseră arestaţi, iar ea a vrut să arate pentru că unul dintre inculpaţii în acel dosar era inculpat şi în  acest dosar fabricat mie. S-a vehiculat în mass-media că eu sunt marea protectoare a mafiei cărnii şi cu un prejudiciu de 50 de milioane de euro, lucru care nu s-a confirmat. Era vorba de dosarul de la Dâmboviţa şi nu de dosarul meu în care eu am fost trimisă în judecată pentru trafic de influenţă.

Gândiţi-vă, fiului meu care era bolnav şi care a avut mai multe internări, i se reţine complicitate la trafic de influenţă, iar mie în condiţiile în care că se spune că am pretins anumite sume de bani prin intermediul fiului meu. Sumele erau modice, de 1.000 de RON, de 4.000 de RON. Una dintre martore spune că a fost sunată la 4 dimineaţa şi fiul meu i-a cerut suma de 100 de RON, care era exact contravaloarea unei doze de heroină. Pentru că repet, fiul meu printre alte maladii, avea şi această dependenţă, a consumului de droguri şi substanţe psihotrope. Gândiţi-vă că dacă eu făceam trafic de influenţă cu aceşti oameni, făceam cu un copil bolnav, cu un copil care era dependent, această triplă dependenţă şi care putea să mă şantajeze mereu?

Gândiţi-vă că suntem în anul 2013 – 2014 când sistemul era foarte puternic, în care zăngănitul de cătuşe era foarte puternic. Iar DNA-ului îi era permis orice şi nu era considerat un abuz că oferea informaţii înainte de arestul meu preventiv. Deci eram reţinută şi au început să se scurgă informaţii din dosar pentru ca să se formeze această imagine a mea opiniei publice că sunt vinovată şi sunt marea procuroare şi mare protectoare a mafiei cărnii. Lucruri absolut nereale pentru că era dosarul de la Dâmboviţa  – deci fiul meu discuta telefonic cu unul dintre inculpaţii din acel dosar şi  una dintre cereri a fost: Daţi-mi bani, vă rog. Era într-o stare de servaj.

Monitorul Justiţiei: Cum comentaţi aceste dezechilibre sau aceste evoluţii a Ministerului Public?

Angela Nicolae: Începând cu 2010, părerea mea este că sistemul acesta dualist judiciar care slujea sistemul Băsesco – nazist era deja creat. Gândiţi-vă că la şefia unor instituţii foarte importante din justiţie erau puşi oamenii lui Băsescu, cum a fost pusă de pildă şi Kovesi în 2006. De asemenea prelungirea mandatului s-a făcut tot datorită lui Băsescu. Mie mi s-a părut la Kovesi că setea de putere a fost pe primul plan. Deci nu aspectul financiar neapărat, dar setea de putere. Ea a vrut să demonstreze în continuare lui Iohannis că este foarte bună, că are realizări foarte mari ca să fie lăsată în continuare ca şefă. Kovesi, în perioada cât ea a executat mandatele de procuror general şi de şef DNA, a făcut cele mai multe abuzuri.

Monitorul Justiţiei: În ce sens?

Angela Nicolae: Vă dau exemplul meu concret. La un moment dat datorită activităţii mele de coordonare a activităţii relaţiei internaţionale, veneam în contact cu oameni care la nivel internaţional care aveau nişte poziţii foarte mari. Ajunsesem să cunosc toţi procurorii generali din UE, pentru că printre sarcinile mele de serviciu era şi aceea de a participa împreună cu procurorul general al României la întâlniri oficiale pe care le avea în străinătate. Sigur că eu am cunoscut pe toţi aceşti procurori general din UE, cu unii chiar am avut relaţii de prietenie. Kovesi nu cunoştea nici o limbă străină. Acum spre sfârşit, poate engleza, dar nici măcar franceza, deşi mama ei fusese profesoară de franceză. Şi atunci desigur că eu având aceste cunoştinţe inclusiv îl ştiam pe Barosso la acea vreme care era preşedintele Comisiei Europene, cunoşteam demnitari la nivel înalt, nemaivorbind de ambasadorii din străinătate sau cei străini la Bucureşti sau reprezentanţii străini la Bucureşti.

Gândiţi-vă că au fost foarte şi mulţi europarlamentari care au mers la uşile unor cancelarii a UE şi care au început să spună despre activităţile politice ale unor partide care îşi desfăşoară activităţile în România. Şi atunci eu, având aceste cunoştinţe la nivel, foarte înalt i-a fost teamă că la un moment dat, când eu mi-am dat seama de coloratura ei politică, să nu spun anumite chestiuni sau abuzuri care începuseră. Vă dau un exemplu, la o întâlnire cu o delegaţie germană de nivel foarte înalt, pe aspecte privind prima organizată, aspecte de spălare a banilor – eram în perioada în care era în curs dosarul lui Adrian Năstase. Atunci mi-am dat seama de coloratura ei politică când, fără să fie întrebată, începuse să discute despre vinovăţia lui Adrian Năstase, în condiţiile în care acesta se bucura de prezumţia de nevinovăţie. Cert este că ea făcea aceste afirmaţii de vinovăţie, nu avea dreptul să le facă, încălca grav şi prezumţia de vinovăţie. Afirmaţiile au fost făcute în cadrul întâlnirii.

Monitorul Justiţiei: Care era relaţia ei cu Daniel Morar?

Angela Nicolae: Să ştiţi că Daniel Morar, deşi a fost şi şef al DNA-ului, în perioada în care el a condus DNA nu s-au petrecut aceste dezastre şi tragedii din perioada lui Kovesi. Are şi el petele lui, dar totuşi eu l-am cunoscut personal şi era un bun profesionist. Chiar ştia carte şi limbi străine şi era apreciat chiar şi în exterior. Niciodată nu a făcut din cauzele pe care le soluţiona – unele importante cu oameni chiar vinovaţi – o justiţie televizată.

Relaţiile dintre ei nu erau relaţii bune pentru că ştiţi că la un moment dat el îşi dorea ca să fie procuror general al României. A fost, o perioadă scurtă de timp, interimar şi până la urmă a venit Niţu Tiberiu la conducere, fostul prim adjunct al lui Kovesi. Dar relaţiile între ei nu erau relaţii cordiale. Adică erau relaţii de antipatie. Nu se suportau. Dacă aţi observat în interviurile pe care le-a dat şi când vorbea de CCR, nu ezita să spună, mai ales când era vorba de unele modificări legislative, să spună numele lui şi de faptul că CCR este de vină şi aşa mai departe. (Morar, n.r.) Nu a fost un partener de nădejde cum a fost Livia Stanciu.

Monitorul Justiţiei: Revenind la dosarul dumneavoastră.

Angela Nicolae:Ţineţi minte că în momentul în care lui Kovesi i se prezintă acea citaţie ca să meargă la noua Direcţie pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi, este foarte supărată că i s-a trimis citaţie şi că nu a avut timpul să studieze dosarele. Mie mi s-a întâmplat pe 28 octombrie 2013 o situaţie inedită. Sunt luată de pe stradă, urcată într-o maşină fără să mi se spună de ce, înconjurată de doi poliţişti de la poliţia judiciară sau de către doi lucrători SRI, apoi la domiciliul meu. În momentul în care am ajuns la etaj, pentru că era ora 6:30 dimineaţa şi băieţii mei dormeau la acea oră, nu se putea intra în casă pentru că era cheia în uşă.  Au spart-o pur şi simplu şi au intrat, deşi trebuiau, ca să se intre în domiciliu,să vină să discute. Nu mi s-a spus nimic.

Revin acum la cauza care a declanşat această furie faţă de mine: pentru că eu cunoşteam aspecte şi din dosarul ALRO şi poate şi din altele. Şi atunci, băiatul meu, în luna mai 2011, era internat în spital la Obreja cu diagnosticul tulburări de comportament. Acolo i se trimite o martoră, care cred că de fapt a fost denunţătoare iniţial. Un martor cu nume de cod care era omul DNA-ului şi care, subit, se îndrăgosteşte de Daniel, băiatul meu. După ce el se externează, îi dă un telefon şi are iniţiativa unei relaţii de prietenie. Şi de aici, el începe o activitate comercială de patru luni de zile, la iniţiativa acestei fete, care era omul DNA-ului şi care, la rândul ei, cunoştea un cetăţean libanez, care era şi informatorul SRI-ului în privinţa cetăţenilor libanezi de pe teritoriul României.

Monitorul Justiţiei: De unde ştiţi că era omul DNA-ului, aveţi informaţii în acest sens sau aţi aflat ulterior?

Angela Nicolae: Am văzut acea adresă prin care ea avea nume de cod, cu ocazia arestării mele. Practic acestea au fost cauzele mai importante – dosarul Indoneziei, dosarul ALRO. Îi era frică ca aceste aspecte să nu apară. Era foarte răzbunătoare.