A fost promulgată legea privind pescuitul și protecția resurselor acvatice vii

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat luni, 3 iunie 2024, legea privind pescuitul și protecția resurselor acvatice vii.

Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (SURSA FOTO: Facebook, Klaus Iohannis)

Acest act normativ stabilește cadrul legal pentru:

  • activitatea de pescuit, având în vedere protecția, conservarea, repopularea, administrarea și exploatarea resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale;
  • comercializarea produselor obținute din pescuit atunci când această activitate are loc pe teritoriul României și în apele aflate sub jurisdicția națională a României, de către nave sub pavilion românesc sau sub pavilionul altor state;

Potrivit legii promulgate, sunt considerate habitate acvatice naturale următoarele:

  • Dunărea teritorială, Delta și lunca inundabilă a Dunării;
  • Rezervația Biosferei Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe și lacurile litorale;
  • pârâurile, râurile și lacurile de munte, colinare, de șes și zonele lor inundabile, precum și brațele moarte ale râurilor;
  • bălțile și lacurile naturale lipsite de instalații hidrotehnice pentru alimentarea, reținerea și evacuarea apei;
  • lacurile de acumulare, inclusiv zonele lor inundabile la viituri;
  • rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice și ramificațiile acestora;
  • apele maritime interioare, marea teritorială și zona economică exclusivă a României.

Este interzis pescuitul în scop comercial sau recreativ în unele zone

Politica privind pescuitul în habitatele acvatice naturale este gestionată de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Prin ordin comun al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, la propunerea agenției, se stabilesc perioadele și zonele de prohibiție a pescuitului, precum și zonele de protecție a resurselor acvatice vii. Pentru apele care constituie frontieră de stat, perioadele de prohibiție, regulile de pescuit și zonele de protecție a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanță cu convențiile internaționale încheiate cu statele riverane, conform prevederilor actului normativ.

Acesta stipulează că, pentru lacurile de acumulare destinate producției de energie electrică, scăderea dirijată a nivelului apei este interzisă în perioadele de prohibiție, pentru a proteja zonele de depunere a icrelor. Excepție fac situațiile necesare pentru prevenirea calamităților naturale.

„Este interzis pescuitul în scop comercial sau recreativ pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m aval de baraj. Este interzis pescuitul comercial în reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative de irigaţii şi hidroenergetice, precum şi ramificaţiile acestora a căror lăţime a luciului de apă este mai mică de 300 m. Este interzis pescuitul în scop comercial, cu setca, pe cursul Dunării la mai puţin de 50 m de mal, cu excepţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră”, mai stabileşte actul normativ.

Ce mai prevede actul normativ?

Pentru utilizarea optimă a resurselor acvatice vii, se înființează Comitetul Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc, o structură consultativă pe lângă organul de specialitate al MADR, cu autoritate științifică în domeniul piscicol. Comitetul este format din reprezentanți ai instituțiilor publice și private cu atribuții în domeniul resursei acvatice vii și al mediului de viață al acesteia. Componența, organizarea și funcționarea Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc sunt stabilite prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Se înființează și Fondul pentru Dezvoltarea Sectorului Pescăresc. El va fi gestionat de MADR. Se constituie din contravaloarea taxelor de eliberare a avizelor, licențelor, autorizațiilor, permiselor și redevențelor. Scopul este finanțarea programelor de dezvoltare a sectorului pescăresc, inclusiv programe de populare sau repopulare. Modul de utilizare a fondului respectiv este stabilit anual de autoritatea publică centrală responsabilă de pescuit și acvacultură.

Actul normativ stabilește măsurile de administrare a resursei acvatice vii și de monitorizare a activităților de pescuit comercial. Prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale se stabilesc măsuri de reglementare a efortului de pescuit și cota alocată. Reglementarea efortului de pescuit se realizează prin:

  • limitarea numărului de nave/ambarcațiuni de pescuit în funcție de caracteristicile acestora în cadrul efortului de pescuit al întregii flote dintr-o pescărie;
  • limitarea timpului dedicat activității de pescuit;
  • stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit.

Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumită specie sau grupuri de specii, pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit și nave de pescuit. MADR și MMAP pot stabili, prin ordin comun, și alte măsuri de refacere și conservare a resurselor acvatice vii. Cuantumul taxelor de avizare, licențiere, autorizare, permise și redevențe se stabilește prin Hotărâre a Guvernului.

Actul normativ stipulează că Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură este autoritatea națională competentă responsabilă de aplicarea sistemului de puncte pentru încălcări grave și de înregistrarea acestora în Registrul Național privind Încălcările.