Demnitarii români, obligați la transparență totală. RUTI devine obligatoriu pentru toți oficialii guvernamentali
O nouă lege promulgată de președintele interimar Ilie Bolojan impune reguli stricte de etică și conduită pentru membrii Guvernului și alți înalți oficiali. Scopul: consolidarea integrității și a încrederii publice în administrația centrală.
Un pas major spre integritate instituțională în România
Transparența și responsabilitatea în exercitarea funcțiilor publice devin obligații legale stricte pentru înalții demnitari ai statului. Potrivit unei legi promulgate luni de președintele interimar Ilie Bolojan, toți membrii Guvernului – inclusiv consilierii de stat, secretarii și subsecretarii de stat, șeful Cancelariei prim-ministrului și personalul din cabinetele acestora – vor trebui să se înscrie în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) și să respecte noi reguli de conduită publică.
Inițiativa legislativă vine în completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019, adăugând un capitol dedicat eticii și conduitei în administrația publică centrală. Legea introduce un cadru detaliat menit să prevină conflictele de interese, influențele nelegitime și practicile de tip clientelar în exercitarea atribuțiilor publice.
Cadourile, interzise în relațiile oficiale
Una dintre cele mai ferme măsuri vizează interdicția absolută pentru demnitari de a solicita sau accepta cadouri din partea persoanelor fizice sau juridice cu care se află în raporturi instituționale, contractuale sau de interes administrativ.
Legea definește cadoul într-o manieră extensivă, incluzând nu doar obiecte materiale, ci și beneficii, servicii, călătorii, invitații la evenimente, vouchere sau titluri financiare. Astfel, orice avantaj patrimonial sau nepatrimonial oferit „în considerarea funcției deținute” este, în principiu, interzis.
Excepțiile sunt limitate și clar reglementate:
- Cadouri simbolice, cu valoare de maximum 100 de euro, fără a depăși 300 de euro pe an de la aceeași persoană;
- Reduceri sau beneficii disponibile publicului larg;
- Împrumuturi acordate în condițiile generale de creditare de către instituții financiare;
- Acoperirea cheltuielilor pentru participarea la evenimente oficiale;
- Bunuri primite în cadrul unor activități oficiale.
Orice cadou care încalcă aceste prevederi va trebui returnat în cel mult 30 de zile de la primire.
Transparența întâlnirilor cu terți devine o nouă obligație publică
O altă componentă centrală a legii este obligativitatea publicării întâlnirilor oficiale ale demnitarilor cu persoane terțe. Acestea trebuie anunțate cu cel puțin două zile înainte de desfășurare, iar în termen de cinci zile lucrătoare de la eveniment, trebuie completate cu informații privind subiectele discutate și concluziile rezultate.
Platforma RUTI – www.ruti.gov.ro – administrată de Secretariatul General al Guvernului, va fi un registru public online ce va oferi cetățenilor acces direct la activitatea decidenților din administrația centrală.
Întâlnirile neanunțate dinainte trebuie și ele înregistrate post-factum, în termen de două zile.
Anumite categorii de întâlniri sunt exceptate de la publicare, cum ar fi:
- Cele legate de drepturi personale (viață privată, servicii publice);
- Reprezentarea în procese administrative sau judiciare;
- Activitățile diplomatice sau consulare;
- Dialogul social și sindical.
Demnitarii pot refuza implicarea în decizii cu risc de conflict de interese
Legea mai introduce o procedură formală de abținere de la procesul decizional pentru demnitarii care, din motive personale, consideră că există un potențial conflict de interese într-un proiect de act normativ sau politică publică.
Excepție face prim-ministrul, care nu poate recurge la această măsură. Ceilalți oficiali trebuie să notifice abținerea superiorului ierarhic, care va desemna un înlocuitor. Notificările vor fi publice și vor fi publicate pe site-urile instituțiilor, în secțiunea „Integritate instituțională”.
Extinderea aplicabilității și la nivel local
Legea oferă posibilitatea extinderii mecanismului RUTI și la nivelul administrației locale. Astfel, prefecții, subprefecții și reprezentanții autorităților administrative autonome pot solicita înregistrarea în registru și pot publica voluntar întâlnirile oficiale, contribuind la un climat general de transparență.
Pentru ca aceste norme să fie înțelese și aplicate corect, Institutul Național de Administrație va organiza cursuri de formare obligatorii pentru toți demnitarii vizați de reglementare. Cursurile vor aborda teme privind etica profesională, conflictul de interese, integritatea publică și bunele practici în guvernare.
Prin această lege, România face un pas important spre profesionalizarea actului administrativ și reducerea opacității în exercitarea funcțiilor publice. Registrul Unic al Transparenței Intereselor devine un instrument esențial pentru monitorizarea influențelor asupra deciziilor publice și pentru întărirea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
