Potrivit inițiativei legislative, participarea în orice formă la activități de mercenariat ar urma să fie pedepsită cu închisoare de la 5 la 10 ani.

Mercenariatul, un risc

Parlamentarul USR a subliniat că proiectul vine ca răspuns la vulnerabilitățile tot mai evidente din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, accentuate în ultimele șase luni. Rodeanu a precizat că inițiativa nu vizează doar modernizarea sau finanțarea sistemului, ci își propune eliminarea riscurilor generate de utilizarea abuzivă a resursei umane din structurile de forță.

„Statul român trebuie să-și întărească apărarea, iar asta înseamnă și să-și curețe sistemul de elementele care îl vulnerabilizează. Este esențial să avem un cadru legal clar privind mercenariatul, care până acum nici măcar nu era definit în legislația românească”, a declarat Rodeanu.

Proiectul introduce noțiunea de „mercenariat” în Legea siguranței naționale și stabilește interdicții clare pentru cadrele active din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și alte instituții similare. Printre activitățile sancționate se numără și prestarea de servicii de pază și protecție personală în afara celor autorizate de statul român.

Plecați la luptă pentru un ban în plus

Deputatul USR a explicat că au existat cazuri în care angajați ai acestor instituții au mințit în privința statutului lor profesional, declarând că se află în concediu medical sau în concediu de creștere a copilului, în timp ce activau în zone de conflict din străinătate, precum Congo, sub contracte cu entități private de securitate.

„Este inacceptabil ca statul să descopere ulterior, cu ajutorul Ministerului Afacerilor Externe, că acești oameni lucrau în realitate pentru forțe private de securitate sau chiar alături de mercenari din alte țări, într-un context armat. Această practică trebuie să înceteze”, a punctat Rodeanu.

El a mai menționat că proiectul va oferi un instrument legal esențial instituțiilor de forță pentru a gestiona asemenea abateri, care până acum puteau fi doar sancționate disciplinar. Odată adoptată, legea va permite sancționarea penală a celor care încalcă regulile, indiferent de statutul lor medical sau administrativ la momentul comiterii faptei.

Un mesaj ferm al statului

Proiectul de lege urmează să intre în procedura legislativă, iar USR speră ca acesta să beneficieze de un parcurs rapid în Parlament. Rodeanu consideră că adoptarea sa ar transmite un mesaj ferm din partea statului român în contextul sensibil al alegerilor prezidențiale și ar contribui la creșterea încrederii publice în capacitatea instituțiilor de a-și proteja integritatea.

„Este o măsură necesară, un semnal că statul se curăță și își asumă responsabilitatea de a-și proteja instituțiile și procesele democratice”, a conchis deputatul.

Ce spune proiectul de lege

Proiectul de lege defineşte activităţile de mercenariat prin ”activitatea oricărei persoane care: a) este special recrutată în ţară sau în străinătate pentru a lupta într-un conflict armat; b) în fapt, ia parte la ostilităţi; c) ia parte la ostilităţi în special în vederea obţinerii unui avantaj personal şi căreia îi este efectiv promisă, de către o parte la conflict sau în numele ei, o remuneraţie superioară aceleia promise sau plătite combatanţilor având un grad şi o funcţie analoage în forţele armate ale acestei părţi; d) care nu este nici resortisant al unei părţi la conflict şi nici rezident al teritoriului controlat de o parte la conflict; e) care nu este membru al forţelor armate la conflict şi f) care nu a fost trimisă de către un stat, altul decât o parte la conflict, în misiune oficială ca membru al forţelor armate ale statului respectiv.

Participarea, în orice formă, a cadrelor militare în activitate, a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti în activitate, a funcţionarilor publici cu statut special din structurile de ordine publică şi siguranţă naţională şi a poliţiştilor de penitenciare la activităţi de mercenariat sau la activităţi de pază şi protecţie personală ori activităţi desfăşurate pentru societăţi de pază şi protecţie, fără aprobarea autorităţilor române, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită în timpul stării de război, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseşte.