Experții în sănătate explică pentru SheFinds de ce anumiți carbohidrați, care se află în majoritatea alimentelor procesate, ar trebui excluși din alimentație, mai ales după vârsta de 40 de ani.
Carbohidrații sunt nutrienți esențiali care oferă energie și ar trebui să reprezinte cel puțin jumătate din caloriile dietei zilnice, însă calitatea lor contează și pentru siluetă, și pentru sănătate.
Cel mai nociv tip de carbohidrați mai ales pentru persoanele de peste 40 de ani sunt cei ultraprocesați, care se găsesc frecvent în alimentele ambalate, cum ar fi produse de patiserie, explică nutriționista Dana Ellis Hunnes.
Motivul pentru care acest tip de carbohidrați nu este indicat, este pentru că nu oferă „niciun beneficiu nutrițional, sunt lipsiți de vitamine și minerale, antioxidanți și compuși antiinflamatori”.
Un pericol real pentru metabolism
Ea spune că aceștia sunt un pericol real pentru metabolism, deoarece cresc glicemia insulină, cresc IGF-1, un marker inflamator și cresc riscul de boli cronice și depozitarea grăsimilor.
Nutriționista Melissa Morris crede că „cel mai rău tip de carbohidrați, la orice vârstă, sunt zahărurile adăugate”, care se găsesc în băuturile dulci, alimentele procesate și deserturi.
„Zahărurile adăugate adaugă doar calorii suplimentare, fără nutrienți sănătoși”, spune ea, adăugând că prea mult zahăr în dietă poate crește, de asemenea, inflamația în organism.
„Acest lucru are un impact asupra sistemului imunitar și poate crește riscul pentru multe boli cronice precum bolile de inimă și diabetul”.
În locul acestor carbohidrați, Hunnes subliniază că „cel mai bine ar fi să mâncăm cereale integrale, nuci, semințe, leguminoase, fructe și legume, în forma lor naturală, neprocesată”. Acestea „nu sunt dăunătoare pentru metabolism și sunt antiinflamatoare, bogate în fibre și ajută la reglarea greutății” , susține ea.
Produsele care conțin cantități mari de carbohidrați simpli (pâinea albă, dulciurile, produsele de patiserie, biscuiții) ar trebui complet eliminate din orice dietă, nu doar din regimul de slăbit.
„Există carbohidrați simpli (sau zaharuri simpl)e și există carbohidrați complecși”, continuă Morris.
Exemple de carbohidrați simpli enumerați de Morris sunt zaharoza (zahărul de masă), fructoza (zahărul din fructe) și lactoza (zahărul din lapte). Carbohidrații complecși se găsesc în alimentele cu amidon și fibre, explică ea, iar fructele, legumele și cerealele au carbohidrați complecși.
”Carbohidrații complecși au nevoie de mai mult timp pentru a fi digerați, așa că ne ajută să ne simțim mai sătui mai mult timp. De asemenea, au mai multe vitamine și minerale decât alimentele cu carbohidrați simpli”, subliniază ea.
