O țară care speră din 2012 să fie membră a Uniunii Europene spune că ia în considerare depărtarea de blocul comunitar. Ba mai mult, se gândește chiar să se alăture BRICS.
Serbia ia în considerare distanțarea de Uniune Europeană
Serbia ia în considerare distanțarea de Uniune Europeană. Aleksandar Vulin, vicepremierul Serbiei, a sugerat că țara ar putea evalua posibilitatea de a se distanța de Uniunea Europeană.
În schimb, ea s-ar putea alătura BRICS, o alianță internațională promovată de Rusia lui Vladimir Putin, care include națiuni precum China, India și Brazilia.
„Sunt convins că Serbia nu are loc în Uniunea Europeană, cel puțin în măsura în care UE nu a făcut eforturi semnificative pentru a ne accepta ca membru cu drepturi depline”, a afirmat Vulin într-un interviu acordat revistei ruse National Defence și preluat de agenția moscovită de stat TASS.
Din 2012, Serbia aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, însă negocierile au stagnat, iar perspectivele de finalizare a acestui proces în viitorul imediat par destul de reduse.
În contrast, Serbia s-a afirmat ca un partener de încredere pentru regimul lui Vladimir Putin din Rusia.
Vulin a subliniat că BRICS reprezintă o șansă pentru Serbia de a stabili parteneriate cu țări care nu impun cerințe riguroase.
BRICS nu este o unitate statală
Oficialul sârb a accentuat că BRICS nu funcționează ca o uniune politică precum Uniunea Europeană. De asemenea, aderarea la această alianță nu impune responsabilități politice ce ar putea afecta suveranitatea Serbiei.
Vulin a afirmat că integrarea în BRICS nu ar impune Serbiei obligația de a implementa legislații externe, de a recunoaște independența Kosovo sau de a modifica în mod semnificativ structura sa politică.
Mai multă libertate pentru Serbia
Viceprim-ministrul a subliniat că aderarea la BRICS nu obligă Serbia să se conformeze intereselor externe. Aici intră susținerea sancțiunilor sau legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex.
El a evidențiat că organizația nu impune statelor să îmbrățișeze agende politice externe, oferind astfel un grad mai mare de autonomie.
Vulin a manifestat îngrijorări cu privire la „revoluțiile colorate”, pe care le percepe ca o adevărată amenințare pentru stabilitatea Serbiei.
El a reproșat faptul că țara nu a reușit să pună în aplicare legislația necesară pentru a reglementa activitatea organizațiilor neguvernamentale (ONG), așa cum s-a întâmplat în Georgia.
Vicepremierul consideră că organizațiile neguvernamentale pot funcționa ca mijloace de finanțare și organizare pentru aceste revoluții, care, în trecut, au încercat să submineze stabilitatea Serbiei cu ajutor extern.