Economia îşi va reveni cu soluţii, nu cu populism întreţinut de mentalitatea orientată social şi de dezbaterea publică defetistă care creează un climat vitreg pentru investitori, spune Sorin Mândruţescu, preşedintele AmCham, într-un interviu pentru revista Capital.
Despre taxare
Creşterea TVA şi tăierea salariilor creează un mix nefericit.
Capital: Cum aţi receptat majorarea bruscă a TVA? În primă fază, aţi sugerat să se revină asupra deciziei.
Sorin Mândruţescu: Era un semnal. Declarasem anterior că suntem împotriva creşterii poverii fiscale. Majorarea TVA a venit ulterior deciziei Curţii Constituţionale (CC), discutabilă cel puţin economic, juridic nu mă pronunţ. Ne aşteptam la o mărire de taxe în aprilie, când a venit FMI. A fost o supriză plăcută atunci că nu au majorat taxele. Decizia CC a dus la schimbarea planului şi impactul nu e doar financiar, ci şi emoţional. Nu cred că multă lume are acum, deşi am văzut reacţiile celor din industria bunurilor de larg consum, o analiză a impactului asupra PIB. Nu doar creşterea TVA e o problemă, coroborată cu micşorarea salariilor cu 25% în sectorul public creează un mix nefericit. Dacă se tăiau cheltuielile şi rămâneau taxele neschimbate, exista o coerenţă.
Capital: Evaluaţi ca posibilă ideea de renunţare la cota unică?
S.M.: Nu mai ştim ce să credem. S-au schimbat datele problemei şi nu te mai poţi raporta la sistemul de referinţă la care te raportai în urmă cu două luni. Noi susţinem ferm cota unică.
Capital: Aveţi un dialog cu Ministerul de Finanţe pe acest subiect?
S.M.: Încercăm să avem un dialog activ. Din păcate, un singur lucru putem spune: efortul nostru de a da un punct de vedere calificat către autorităţi e mult mai mare decât output-ul pe care îl primim, ca să fiu elegant. E disproporţionată investiţia noastră. Calitatea documentelor pe care le înaintăm autorităţilor este atât de profesionistă pe cât de profesionist sunt conduse şi businessurile din România.
Capital: Lipsa de receptare poate veni din faptul că administraţia este ruptă de mediul de afaceri?
S.M.: Aţi spus-o dvs. Avem o problemă: tot timpul în România trebuie să existe o polarizare. Acum, avem mediu de afaceri versus bugetari. În anii ‚90, aveam mineri versus studenţi. Trebuie să înceteze această polarizare, indiferent pe ce criteriu se face: economic, social. Pentru a elimina această polarizare, vrem să creăm un pod între zona administrativă şi mediul de afaceri. Nu poţi să stai într-un turn de fildeş şi să creezi cadrul în care mediul de afaceri îşi desfăşoară activitatea. Mediul de afaceri trebuie să înţeleagă ce i se întâmplă. Cerinţa noastră fermă este de consultare reală. Aici aş ridica o problemă, anume reprezentativitatea mediului de afaceri.
Despre dezbaterea publică de criză
Dacă ar exista dezbatere în Coreea de Nord, ar fi la un nivel de populism asemănător cu cel din România de azi.
Capital: Vă referiţi la Consiliul Economic şi Social?
S.M.: Da, şi la alte forme de reprezentare. Ne-am dori să avem o mai bună cernere a interlocutorilor care sunt acceptaţi de administraţie, iar aici n-aş vrea să comentez mai mult.
Capital: E vorba de cei care îşi asumă o poziţie în numele mediului de afaceri şi apar cu diverse declaraţii fără să aibă în spate organizaţii serioase?
S.M.: Da. Este vorba şi de conţinutul şi de nivelul de populism din dezbaterea publică. Dacă ar exista dezbatere în Coreea de Nord, dar nu există, ar fi la un nivel de populism asemănător cu cel din România de azi. Nu se poate! Vorbim de violarea, în aceste discuţii care au loc la nesfârşit, a oricăror principii economice de bază, vorbim de imoralitate. Dezbateri fără soluţii. Nu au o finalitate. Să spună de exemplu: eu nu cresc TVA cu 5%, ci reformez administraţia locală.
Despre reforma statului
E inacceptabil într-o economie cu fundamente şubrede să ne transformăm într-un stat social. Nu ne permitem.
Capital: Speraţi ca presiunea să fie atât de mare pe Guvern încât să ducă la reformă?
S.M.: Din păcate, se pare că nu lucrăm bine, ca neam, decât sub presiune. Este inacceptabil ca într-o economie cu fundamente şubrede să ne transformăm într-un stat social. Nu ne permitem! Sunt patru milioane de oameni activi, din care 1,3 milioane de bugetari, care susţin circa şase milioane de pensionari. Vorbim acum când s-a crăpat buba, dar s-au acumulat greşeli de guvernare ale tuturor partidelor. Problema deficitului bugetului de pensii nu a apărut când a venit FMI. Asta arată nevoia de profesionalizare a actului de administrare.
Despre investiţii străine
Când dezbaterea publică e neprofesionistă, fără soluţii, nu te aştepta să vină investitorii, indiferent de nivelul de taxare.
Capital: Atitudinea generală este tot mai pesimistă, dvs. mai vedeţi speranţa la orizont?
S.M.: Investiţiile străine iau în calcul elementele hard şi soft. Cele de tip hard sunt impozitarea, legislaţia muncii, iar cele de tip soft înseamnă starea de spirit. În cadrul contabilităţii unei firme americane se înregistrează şi „good will“. Or, când ai o dezbatere publică neprofesionistă, fără soluţii, defetistă, nu te aştepta să vină investitorii, indiferent de nivelul de taxare. Dacă vom continua cu acelaşi tip de atitudine publică, nu vă aşteptaţi să vină, chiar şi când vor scădea taxele.
Nu pot fi acoperite toate nevoile societăţii de acum. Trebuie găsite trei – patru priorităţi. Vorbind de IT, o industrie care merge bine, ar putea avea loc un transfer al succesului acestei industrii către alte zone mai vitregite. Putem face din IT o prioritate naţională, nu din punct de vedere fiscal, pentru că, în afară de scutirea de impozit pe venituri care există, nu ai ce să mai ceri. Reformarea statului şi eficientizarea lui prin reducere de costuri poate avea loc printr-o standardizare a proceselor administrative, susţinute de infrastructura IT. Hai să standardizăm procesele birocratice, care înseamnă reducerea costurilor pe un fundament IT. Ajută industria IT să se dezvolte, cu impact pe tăierea costurilor administraţiei, şi, apoi, iei taxe de la IT şi le duci în acele zone care au nevoie să fie ajutate, cum e agricultura.
Capital: Aici e posibil să fie şi rea-voinţă?
S.M.: E rezistenţa la schimbare. Dacă nu facem reforma acum, sub această presiune a crizei, nu cred că o mai facem vreodată. Primul lucru pe care trebuie să îl schimbăm în România este mentalitatea social orientată. Există un procent foarte mic de forţă de muncă în privat. Să terminăm cu această atitudine populist-socialistă a modului în care privim lucrurile.
Capital: Ar trebui forţată o schimbare a acestui tip de mentalitate prin politici publice?
S.M.: Mai degrabă o coerciţie inteligentă, justificată, fundamentată economic, explicată se poate face.
Capital: Credeţi că se întâmplă aşa pentru că politicul predomină economicul?
S.M.: Da, absolut. Se întâmplă pentru că experienţa în sectorul privat e prea puţin prezentă în actul decizional.
Despre soluţii
Primul lucru pe care trebuie să îl schimbăm în România este mentalitatea social orientată.
Capital: Când apreciaţi că va avea loc o redresare a economiei şi, implicit, un interes mai mare al investitorilor?
S.M.: Anul acesta e exclus. Măsurile dure în contextul crizei sunt inevitabile. Procesul decizional să fie consultativ, dar odată luată decizia, să fie fermă. Depinde mult de modul în care se va ţine în frâu deficitul bugetar, şi nu doar cantitativ, ci şi calitativ. Vorbim de reducerea cu 54 de mii a numărului angajaţilor la stat. Dacă nu se reformează procesul administrativ, cum pleacă hârtia şi unde se duce, degeaba restructurezi. Când ţi-ai asumat o funcţie politică, trebuie să te gândeşti dacă poţi să răspunzi exigenţelor. Eu am credit la bancă, de exemplu. Credeţi că banca se întreabă dacă îmi fac bine treaba la serviciu ca să nu mă dea afară şi să plătesc creditul? Nu. Mi-am asumat nişte obligaţii.
Capital: Sondajele arată că mulţi iau credit fără să aibă noţiuni financiare elementare. Nu cumva Guvernul este ca unul dintre aceia care au luat credit fără să ştie ce îşi asumă?
S.M.: Banca nu vine la mine la serviciu să vadă dacă îmi fac treaba ca să ştie dacă plătesc creditul. Aşa se întâmplă şi cu o ţară. În momentul în care ai nevoie să fii dus de mână ca să îndeplineşti ţinta de deficit, înseamnă că ai o problemă gravă. Dacă se iau decizii explicate şi asumate, putem să sperăm într-un an 2011 mai bun decât 2009 şi 2010, dar sunt mulţi „dacă“. Vom ieşi din criză când toată lumea va ieşi: într-un an, doi. Depinde de noi cât de repede ieşim. Într-un cor de bocitoare nu se poate naşte speranţa.
Sorin Mândruţescu
– Este preşedinte AmCham România de trei ani, la al doilea mandat
– Country Leader al Oracle România din februarie 2008
