Ordonanța de Urgență 31/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 31 august și va intra în vigoare începând de sâmbătă, 3 septembrie. Aceasta presupune o serie de modificări ale legilor actuale ale Codului de procedură fiscală.
Care sun principalele completări și modificări
1. Schimbare majoră la comunicarea actelor fiscale electronice (art. I, pct. 1). Dacă până acum se prevedea că actele administrativ-fiscale emise în format electronic, care se comunică electronic, se consideră comunicate după 15 zile de la data transmiterii către contribuabil, noua regulă este că actele se consideră comunicate direct la data punerii la dispoziția contribuabilului. Totodată, se elimină precizarea conform căreia contribuabilul trebuie să opteze pentru comunicarea prin Spațiul Privat Virtual pentru ca actele fiscale să-i fie trimise astfel (prevedere care aducea probleme până acum, pentru că popririle puteau fi anulate în instanță dacă un contribuabil nu optase în mod expres să le primească direct electronic).
2. Apare lista contribuabililor corecți (art. I, pct. 17). O măsură anunțată de mai mult timp de autorități, introducerea listei albe a contribuabililor buni-platnici este prevăzută abia de această ordonanță nouă dată de Guvern. Publicarea celor două liste se va face concomitent, la finele lunii de după fiecare trimestru. Totuși, măsura va trebui implementată printr-un ordin emis ulterior de Fisc și, pentru obligațiile fiscale locale, prin hotărâri date la nivel de localitate.
3. Obligația contribuabilului de a colabora în cazul inspecției fiscale, extinsă (art. I, pct. 11). Mai precis, obligația de colaborare se extinde pentru a acoperi și situațiile în care constatarea stărilor de fapt fiscale este necesară prin comunicări de la distanță.
4. Durata inspecției fiscale, majorată pentru nerezidenți (art. I, pct. 12). În cazul contribuabililor nerezidenți în România, durata de efectuare a inspecției fiscale se extinde de la maximum 45 de zile la maximum 180 de zile.
5. Inspecția fiscală poate fi reluată dacă o sesizare penală a rămas fără rezultat (art I, pct. 13). Până acum, în cadrul inspecției fiscale se puteau sesiza organele judiciare despre posibilitatea existenței unei infracțiuni, însă nu se detalia ce se întâmplă după formularea sesizărilor. Astfel, se precizează că în aceste cazuri inspecția fiscală încetează, însă, dacă sesizarea penală rămâne fără rezultat (clasare, renunțare la urmărirea penală, instanța lasă acțiunea civilă nesoluționată), autoritățile pot relua controlul fiscal.
6. Regulă nouă privind sesizările din controlul antifraudă (art. I, pct. 14). Până recent, Codul de procedură fiscală prevedea doar că firma își poate exprima punctul de vedere față de constatările din procesul-verbal sau actul de control încheiat la finalul controlului antifraudă. Ordonanța recent publicată prevede că, atunci când contribuabilul vine cu un punct de vedere, inspectorii antifraudă sunt obligați să-l analizeze și, dacă e cazul, să-și schimbe concluziile.
7. O nouă situație de suspendare a prescripției privind dreptul de a stabili creanțe fiscale (art. I, pct. 10). Prescripția poate fi suspendată, atunci când moare o persoană fizică la care era în derulare un control (inspecție fiscală sau verificare a situației fiscale personale), între data decesului și data la care Fiscul află dacă există sau nu succesori.
8. În baza unei cereri, o firmă poate obține o soluție fiscală individuală pentru o singură situație, nu pentru mai multe (art I, pct. 2). În acest caz, se precizează în mod expres că o cerere pentru emiterea unei soluții se poate depune pentru o singură situație fiscală viitoare și o singură obligație fiscală principală.
9. Datornicul își poate vinde bunurile sechestrate și la un preț sub cel de evaluare (art. I, pct. 29). În cadrul executării silite, datornicii își pot vinde bunurile, de-acum, și la un preț sub cel de evaluare, însă numai dacă se acoperă creanțele fiscale, plus accesoriile și cheltuielile de executare.