Intră în vigoare în toată România! Klaus Iohannis a promulgat legea. Toți românii trebuie să știe

Klaus Iohannis

SURSA FOTO: Administrația Prezidențială

Astăzi, 10 mai 2023, preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor. Iată ce trebuie să știe românii care au asigurare la casă.

A fost promulgată legea care oferă posibilitatea încheierii contractului PAD în cadrul aceluiaşi contract cu alte asigurări facultative

Conform actului normativ, suma asigurată pentru o locuinţă de tip A este de 100.000 de lei, iar pentru o locuinţă de tip B suma este de 50.000 de lei.

Potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială, legea promulgată de Klaus Iohannis are drept obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată, în vederea introducerii posibilităţii încheierii contractului PAD în cadrul aceluiaşi contract cu alte asigurări facultative emise de alţi asigurători în sistem de coasigurare, a adaptării cerinţelor care trebuie îndeplinite de către PAID, conform noului regim de supraveghere Solvabilitate II, a liberalizării accesului în acţionariatul PAID, în condiţiile Legii nr.24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a clarificării obligativităţii încheierii contractului PAD pentru toate imobilele cu destinaţia de locuinţe, indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate în acest scop, a modificării unor prevederi cu privire la dreptul de despăgubire în cazul construcţiilor la care au fost realizate modificări neautorizate asupra structurii de rezistenţă, a introducerii posibilităţii ca PAID să poată prelua activitatea de constatare şi evaluare a prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii de la asigurătorii care au eliberat contractul PAD, a simplificării schimbului de informaţii între societăţile de asigurare şi PAID, precum şi a abrogării contravenţiilor în cazul nerespectării obligaţiei persoanelor fizice de a încheia contractul PAD.

Actul normativ reglementează anumiți termeni, precum:

dezastru natural – formă de manifestare a riscurilor de cutremur de pământ, alunecare de teren şi inundaţii ca fenomene naturale, care generează prejudicii materiale;

contract PAD – contract de asigurare a locuinţei împotriva dezastrelor naturale, în temeiul căruia asigurătorul se obligă să plătească asiguratului despăgubirea totală sau parţială, în condiţiile şi în limitele stabilite de prezenta lege şi de normele emise în aplicarea acesteia;

Pool de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale denumit în continuare PAID – societate de asigurare şi/sau de reasigurare, constituită cu scopul de a gestiona asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor naturale;

reînnoire – emiterea unui nou contract de asigurare pentru aceleaşi riscuri asigurate, conform legislaţiei în vigoare, cu aceleaşi date de identificare ale asiguratului şi ale locuinţei asigurate la un moment anterior expirării perioadei de valabilitate, pentru care perioada de valabilitate are continuitate;

coasigurare – operaţiunea prin care PAID împreună cu cel puţin un alt asigurător subscrie riscurile de cutremur de pământ, alunecare de teren şi inundaţii ca fenomene naturale; PAID răspunde faţă de asigurat în limitele obligaţiilor sale, stabilite prin prezenta lege şi reglementările emise în aplicarea acesteia;

Locuinţele încadrate în clasa I de risc seismic nu se asigură pentru dezastre naturale prin contracte PAD

Potrivit sursei citate anterior, persoanele fizice şi juridice asigură împotriva dezastrelor naturale, în condiţiile prezentei legi, toate construcţiile cu destinaţia de locuinţă, înregistrate cu această destinaţie în evidenţele organelor fiscale, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora şi pentru care s-a păstrat în fapt destinaţia de locuinţă.

În cazul construcţiilor cu destinaţia de locuinţă aflate în coproprietate sau care au părţi de uz comun, se încheie câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte, indiferent dacă aceasta mai este utilizată sau nu în acest scop; în acest caz, prima de asigurare se plăteşte pentru fiecare locuinţă în parte.

Locuinţele situate în clădirile expertizate tehnic în condiţiile legii de către experţi tehnici atestaţi şi încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic nu se asigură pentru dezastre naturale prin contracte PAD, până la data recepţiei efectuate la terminarea lucrărilor de consolidare a clădirilor.

Dovada existenţei asigurării obligatorii PAD o constituie contractul de asigurare PAD sau contractul de asigurare în care PAID are calitate de coasigurător. Societăţile de asigurare nu pot încheia asigurări facultative pentru acea locuinţă care nu are încheiată în prealabil o asigurare obligatorie PAD; sunt exceptate în acest caz locuinţele situate în clădiri încadrate în categoria I de risc seismic.

A fost promulgată legea privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente

De altfel, Klaus Iohanis a promulgat și legea pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar 18/1991.

Actul normativ prevede ca pajiştile situate în extravilanul localităţilor să poată fi scoase definitiv sau temporar din circuitul agricol şi pentru construirea şi funcţionarea unor parcuri industriale, precum şi a unor ferme de producţie a plantelor şi arborilor necesari pentru întreţinerea parcurilor, grădinilor şi spaţiilor verzi, precum şi pentru protecţia împotriva zgomotului, vântului şi eroziunii solului.

Totodată, psunt instituite unele facilităţi pentru constituirea şi funcţionarea obiectivelor menţionate anterior. Senatul României a respins iniţiativa legislativă pe 26 aprilie 2021, însă Camera Deputaţilor a adoptat-o, decizional, pe data de 12 aprilie 2023.