Specialiștii băncii germane au o viziune destul de contrastantă cu optimismul din SUA, unde economiști vorbesc despre așa numita „recesiunea fără recesiune”. Ca prima bancă importantă de investiții care a prognozat o recesiune în SUA încă din 2022, experții instituției germane au rămas pe poziții și în acest an, avertizând asupra unui alt inevitabil „ciclu de boom și declin” american, potrivit Fortune.

Există patru factori macroeconomici majori care au provocat recesiuni în trecut

Anticiparea unei recesiuni este o chestiune delicată. Există prea multe variabile incalculabile și volatile, așa cum s-a văzut cu războiul din Ucraina și pandemia COVID-19, care au dat peste cap și cele mai respectate previziuni ale economiștilor.

Pentru a-și susține prognoza, o echipă a Deutsche Bank condusă de Jim Reid, șeful economiei globale și cercetări tematice, a analizat 34 de recesiuni din SUA, începând cu anul 1854, căutând modele în istoria economică a țării.

Astfel, echipa a evidențiat patru factori macroeconomici majori care au provocat recesiuni în trecut: creșterea rapidă a ratelor dobânzilor pe termen scurt, creșterea inflației, curba randamentului inversat și șocurile de pe piața petrolului.

Pentru fiecare factor declanșator, Reid și echipa sa au calculat un „raport istoric” sau de câte ori au avut loc aceste evenimente care au dus la o recesiune. Ei au descoperit că niciun declanșator macroeconomic nu poate prezice cu exactitate o recesiune, dar toate cele patru sunt adesea asociate cu recesiunile au loc chiar acum în America.

Imposibil de anticipat fiecare recesiune folosind factori declanșatori macroeconimici

„Este imposibil să prezici cu exactitate fiecare recesiune folosind factori declanșatori macro”, a scris Reid.

„Dar este corect să spunem că cele mai semnificative au fost încălcate în acest ciclu și că SUA tinde să fie mai sensibilă la ele din punct de vedere istoric”.

Iată ce spune Deutsche Bank despre factorii declanșatori de recesiune și „ratele lor de succes” atunci când vine vorba de prezicerea unei recesiuni.

O creștere rapidă a ratelor dobânzilor – 69%

Creșterea ratelor dobânzilor tinde să influențeze creșterea economică prin creșterea costului împrumuturilor pentru întreprinderi și consumatori, ceea ce duce, adesea, la recesiune. În SUA, din anul 1854, când ratele dobânzilor pe termen scurt au crescut cu 2,5 puncte procentuale pe o perioadă de 24 de luni, a existat o recesiune în trei ani, în aproximativ 69% din acest timp, potrivit Deutsche Bank.

În ultimele 18 luni, Rezerva Federală a majorat ratele dobânzii de referință cu aproximativ 5,2 puncte procentuale în efortul de a controla inflația. Din punct de vedere istoric, așa cum a demonstrat Deutsche Bank în studiul său, acest lucru nu a avut efecte bune pentru economie. „SUA pare să aibă cea mai mare sensibilitate la ratele dobânzilor”, a scris Reid.

O creștere a inflației – 77%

Inflația a crescut la un nivel maxim al ultimelor patru decenii, cu peste 9% în iunie 2022, dar de atunci a scăzut la 3,7%. Totuși, din punct de vedere istoric, economia SUA nu a gestionat prea bine creșterile inflației.

Din 1854, o creștere cu trei puncte procentuale a inflației pe o perioadă de 24 de luni a provocat o recesiune în trei ani în 77% din timp. Economia SUA „pare să aibă cea mai mare sensibilitate la vârfurile inflaționiste”, a explicat Reid, menționând că Franța, Regatul Unit și Germania au ratele de afectare mai mici când vine vorba de inflația ridicată care declanșează recesiuni.

O curbă a randamentului inversat– 74%

De obicei, randamentul obligațiunilor pe termen lung este mai mare decât randamentul obligațiunilor pe termen scurt, deoarece investitorii își asumă un risc mai mare de a-și împrumuta banii pentru o perioadă mai lungă de timp. În anumite situații, acea ecuație se poate inversa din mai multe motive.

Când se întâmplă acest lucru, iar obligațiunile pe termen scurt ajung să producă mai mult decât obligațiunile pe termen lung, apare așa numita inversiune a curbei randamentului. Trezoreriile SUA au fost blocate în inversare din iulie 2022 și, conform Deutsche Bank, acest lucru nu a fost un semn bun pentru economie din punct de vedere istoric.

„În cazul curbei randamentului inversat, SUA are din nou cel mai mare procent, de 74,1%”, a explicat Reid.

Un șoc al prețului petrolului – 45%

Prețurile țițeiului Brent au crescut cu aproximativ 33% din iunie, până la peste 95 de dolari pe baril. Asta îi face pe mulți economiști să se teamă că inflația s-ar putea dovedi mai greu de îmblânzit decât și-ar fi imaginat Rezerva Federală.

Deutsche Bank a constatat că șocurile prețului petrolului sunt mai puțin probabil să semnaleze recesiuni decât alți factori declanșatori macroeconomici, cel puțin în SUA. Chiar și atunci când prețurile petrolului au crescut cu 50% într-o perioadă de doi ani, o recesiune a avut loc doar în 48,2% din timp.