Anunțul a fost făcut de către premierul demisionar al Estoniei, Kaja Kallas. Acesta a informat oficial guvernul în ziua de joi, 14 iulie, cu privire la decizia sa de a demisiona.
Totodată, premierul demisionar al Estoniei a propus convocarea unei ședințe extraordinare a Parlamentului pentru ziua de vineri, 15 iulie, în care să ceară un mandat pentru noua sa coaliție guvernamentală cu Isamaa și Partidul Social-Democrat.
„Guvernul nostru a venit să conducă țara într-un moment foarte dificil, cu pandemia COVID-19, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și criza energetică. În ciuda perioadei dificile, am făcut multe lucruri bune și mărețe pentru a face statul estonian mai puternic și pentru a ne sprijini poporul.
În timpul pandemiei, am ținut societatea deschisă și copiii la școală, am ajutat oamenii să facă față prețurilor ridicate la energie, am investit un miliard de euro în consolidarea capacităților de apărare ale Estoniei și am realizat consolidarea apărării flancului estic al NATO și am fost unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei. Sunt recunoscător miniștrilor, cu care am condus țara timp de un an și jumătate. Estonia a fost pe mâini bune”, a declarat Kaja Kallas.
Potrivit Constituției estoniene, premierul va informa președintele și Parlamentul cu privire la decizia sa de a demisiona. Totodată, Kallas i-a propus președintelui Parlamentului să convoace o sesiune extraordinară pe 15 iulie, în cadrul căreia va face o declarație politică prin care va prezenta noul acord de coaliție.
Mai apoi, Parlamentul va decide dacă va acorda sau nu un mandat noii coaliții guvernamentale.
Prezența NATO în țările baltice
În altă ordine de idei, amintim că ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a declarat luna trecută că Marea Britanie va transforma cele două grupuri de luptă din Estonia într-o unitate de luptă mai mare, cu întăriri majore în așteptare acasă.
„Cred că ne veți vedea transformând (grupurile de luptă) într-o brigadă înaintată cu un cartier general mai permanent, cu o stea, ceea ce înseamnă doar că este mult mai ușor să permitem generarea foarte rapidă a unei brigăzi complete”, a spus Ben Wallace.
Înființarea brigăzilor – unități cu aproximativ 3.000 până la 5.000 de soldați fiecare – ar consolida semnificativ prezența NATO în țările baltice – trei foste republici sovietice care sunt considerate mai vulnerabile la un atac rusesc după invazia Moscovei în Ucraina.