Câte decizii iei la locul de muncă? Dar, mai ales, cum le iei? Comunici uşor cu şeful? La fel de uşor cu toţi colegii? Întotdeauna sau numai în anumite situaţii? La toate aceste întrebări poţi afla răspunsul corect numai dacă descoperi cum gândeşti.
La locul de muncă sau în viaţa de zi cu zi, interacţionăm cu tot felul de oameni. Cu unii ne înţelegem imediat, ba chiar ne simpatizăm din prima clipă. Sunt însă nenumărate situaţii în care relaţiile de colaborare se derulează cu mari eforturi. Stai şi te întrebi cum este posibil ca unele persoane să ia decizii fără ezitare, în timp ce altele se hotărăsc greu, chiar şi într-o situaţie banală. Se concentrează pe fel şi fel de detalii şi nu te lasă în pace pånă nu înţeleg cum merg lucrurile. Situaţia devine şi mai complicată cånd apar şedinţele. Dacă şeful are obiceiul să analizeze excesiv tot ce se face sau nu se face în colectivul lui de lucru, şedinţa se poate transforma într-un veritabil exerciţiu de rezistenţă a nervilor. La fel de rău te poţi simţi şi dacă şeful se grăbeşte să tragă concluzii fără să examineze cu atenţie sau într-un mod obiectiv toţi factorii importanţi.
Observarea colegilor de birou poate fi o sursă de informaţii la fel de interesantă. Unii îşi planifică atent activitatea, în timp ce alţii nici nu stau pe gånduri pentru a acţiona. Unii sunt atenţi la reacţiile, sentimentele, emoţiile colegilor, pe cånd pe alţii ai impresia că nimic nu-i „mişcă“. Şi totul se amplifică în momentul în care proiectul se derulează sub presiunea timpului, a termenelor limită. Nu puţine sunt situaţiile în care sar scåntei. Luaţi cu treaba, oamenii nu mai au timp să găsească soluţii de rezolvare a conflictelor. Chiar dacă se sting, urmele rămån. Foarte mulţi pleacă din organizaţia respectivă, cu speranţa că vor găsi un mediu mai plăcut în alta. Puţini se gåndesc să analizeze şi să înţeleagă mecanismele de funcţionare a relaţiilor interumane.
Doctorul Ned Herrmann a descoperit că toate aceste comportamente sunt produse de creier. Analizele efectuate de-a lungul timpului au scos în evidenţă că oamenii au stiluri de gåndire diferite, care se reflectă în comportamente specifice. Fiecare individ are un anumit stil, o hartă proprie de gåndire, care-i va oferi unicitatea. Instrumentul de investigare descoperit de Herrmann (Herrmann Brain Dominance Instruments) te ajută să descoperi stilul propriu de gåndire, dar şi să înţelegi felul în care acesta îi poate afecta pe ceilalţi oameni cu care lucrezi sau trăieşti zi de zi.
Deborah Britt Roebuck şi Stephen Brock, de la Kennesaw State University din Georgia, SUA, au adus şi în Romånia metoda dr. Herrmann. Cu ajutorul profesorilor de la Asebuss, ei speră să-i înveţe pe managerii romåni cum să gestioneze în mod eficient propriul stil de gåndire, ştiind care sunt efectele asupra oamenilor atunci cånd lucrează în echipă, iau decizii sau, pur şi simplu, comunică.
Cele patru stiluri de gåndire
Fiecare persoană are un anumit stil de gåndire. El este dat de orientarea mai accentuată spre unul sau mai multe din cele patru cadrane identificate pe creier de dr. Ned Herrmann, ca fiind specifice unui mod de gåndire.
A – Gåndire analitica – Personalitate raţională: logic, analitic, bazat pe fapte, tehnic, cantitativ
Caracteristici şi preferinţe legate de:
• Şcoală: matematică, ştiinţe, informatică.
• Muncă: ştiinţă, tehnică, finanţe, inginerie, chimie, juridic.
• Luarea deciziilor: bazate pe fapte şi argumente raţionale.
• Rezolvarea problemelor: soluţii logice, bazate pe judecăţi raţionale, teorii şi măsurători cantitative, pe cifre, date etc.
• Hobby: crearea de modele, design, îmbunătăţiri în casă, jocuri pe computer.
B – Gåndire secventiala – Personalitate precaută: vizual, holistic, intuitiv, inovator, conceptual
Caracteristici şi preferinţe legate de:
• Şcoală: geografie, istorie, literatură, gramatică.
• Muncă: management, management de proiect, administraţie, contabilitate, agenţi de turism.
• Luarea deciziilor: opinii ferme, conservatoare, bazate pe proceduri formale, argumentate, care să ofere siguranţă.
• Rezolvarea problemelor: abordarea foarte practică a problemelor, atenţie la detalii, pas cu pas.
• Hobby: călătorii, pescuit, excursii, jocul de golf, urmărirea diferitelor jocuri sportive, lectura.
C – Gåndire interpersonala – Personalitate emoţională: interpersonal, spiritual, bazat pe simţuri, kinestezic, emoţional
Caracteristici şi preferinţe legate de:
• Şcoală: ştiinţe sociale, literatură, istorie, geografie, teatru.
• Muncă: servicii sociale, învăţămånt, educaţie adulţi, activităţi din domeniul resurselor umane, vånzări cu caracter special/personale.
• Luarea deciziilor: implică şi alte persoane, ţine cont de relaţiile cu oamenii, intuitiv, emoţional.
• Rezolvarea problemelor: ia în considerare părerea celorlalţi, apelează la intuiţie, se bazează pe indicii non-verbale şi relaţii interpersonale.
• Hobby: citit, ascultatul muzicii, călătorii, plimbări, activităţi de relaxare.
D – Gåndire imaginativa – Personalitate creativă: structurat, organizat, secvenţial, planificat, detaliat
Caracteristici şi preferinţe legate de:
• Şcoală: ştiinţe, matematică, arte şi meşteşuguri
• Muncă: antreprenoriat, leadership, artistic, design, publicitate, marketing, vånzări.
• Luarea deciziilor: cu imaginaţie, asumarea riscurilor, pe baza unei viziuni sau a unei perspective largi asupra problemelor.
• Rezolvarea problemelor: gåndire metaforică, creativitate, intuiţie, capacitate de a abordare integrală şi pe termen lung a problemelor.
• Hobby: arte şi meşteşuguri, scrisul creator, cåntat la un instrument, arta fotografică.
Alegerea este numai a ta!
Deborah Britt Roebuck, director, Institutul pentru Leadership, preşedinte al departamentului Leadership and Professional Development, Kennesaw State University, Georgia
Înainte de a face alegeri în viaţă trebuie să devii conştient privind la propria ta persoană. Să te cunoşti, să te înţelegi şi să te focalizezi pe punctele tale forte. Numai aşa poţi să relaţionezi cu ceilalţi într-un mod eficient. Dacă un om nu se înţelege pe el însuşi, nu poate şti care este impactul asupra celorlalţi. Pentru a ne schimba, trebuie să aplicăm regula tenacităţii şi să lucrăm constant cu propria noastră persoană. În acest fel, putem să ne schimbăm comportamentul, „hainele“. Felul în care suntem făcuţi nu-l vom putea schimba însă niciodată. Un bun manager, dar mai ales un lider, trebuie să înveţe să trăiască şi să se descurce cu diversitatea. Pentru a reuşi, trebuie să-şi aloce timp ca să se uite cu atenţie la oameni, să-i înţeleagă şi să îi dezvolte. Majoritatea managerilor se concentrează pe atingerea obiectivelor şi nu mai au timp de înţelegere şi comunicare umană. Pe termen scurt, ei reuşesc să realizeze profituri foarte mari. Pe termen lung însă, pierd talentele, iar efectele se vor vedea în profitabilitatea afacerii.
De retinut !
Nu putem schimba caracterul înnăscut al oamenilor:
• Personalitatea.
• Stilurile preferate/caracteristice de gåndire.
Putem însă schimba dezvoltarea oamenilor:
• Modul în care gåndesc/percepţiile, prin schimbarea paradigmelor.
• Modul în care simt tot ceea ce este legat de experienţa personală.
Captivi ai paradigmei
Programul „Who You Are Is What You Think“ mi-a validat anumite decizii pe care le-am luat în mod intuitiv, la un moment dat. Acum mi-am dat seama că au existat explicaţii raţionale ale modului în care am acţionat. Fiecare om are anumite trăsături de personalitate pe care nu le poate schimba. Poate doar să le mai „şlefuiască“. Din această cauză, trebuie să cunoaştem şi să luăm în considerare dominantele fiecărei persoane pentru a le putea valoriza acolo unde trebuie. Abilitatea de a cunoaşte personalitatea oamenilor este fundamentală în activitatea unui manager sau a unui lider. Dacă reuşeşti să atragi oameni talentaţi, vei avea timp să te ocupi de viziunea companiei, de elaborarea strategiilor şi valorificarea oportunităţilor din mediul extern. Dacă angajezi oameni „nepotriviţi“, pe care trebuie să-i urmăreşti continuu, vei sfårşi prin a le face tu treaba. Devii captiv al propriei paradigme de gåndire.
Ştefan Dragomirescu, director general Klingspor
Esti ceea ce gåndesti
Stephen Brock face parte din categoria oamenilor al căror stil de gåndire se bazează pe emisfera stångă a creierului. Recunoaşte că, în decursul vieţii, s-a străduit destul de mult să-şi dezvolte aptitudini şi din emisfera dreaptă a creierului, dar rezultatele au fost nesemnificative. Motiv pentru care s-a resemnat cu ideea că va rămåne pånă la sfårşitul vieţii un „elefant“. Dar unul fericit!
Capital: Există diferenţe între stilurile de gåndire ale bărbaţilor şi femeilor?
Stephen Brock: S-au constatat mici diferenţe. Bărbaţii tind să înregistreze scoruri puţin mai mari în cadranul A (emisfera stångă a creierului), iar femeile, în cadranul C (emisfera dreaptă). Nu s-au înregistrat diferenţe între sexe la cadranele B şi D. Cred încă că aceste diferenţe provin din modul în care sunt educaţi copiii. Băieţii sunt orientaţi mai mult spre ştiinţe exacte, iar fetele spre domenii relaţionale, sociale, artistice. Rezultatul se vede în accentuarea unor aspecte comportamentale, dar asta nu înseamnă că există diferenţe genetice.
Capital: Stilul nostru de gåndire se schimbă în funcţie de vårstă sau de experienţe circumstanţiale?
Stephen Brock: Nu. Sunt însă situaţii în care ţi se cere să acţionezi în alt fel decåt eşti înclinat să o faci în mod natural. Acest lucru nu va schimba preferinţa ta pentru un anumit stil de gåndire, dar va contribui la accentuarea unei anumite abilităţi care nu reprezintă punctele tău forte. Dacă te-ai născut elefant, tu vei trăi şi vei sfårşi prin a fi tot elefant. Important este să fii un „elefant“ fericit şi productiv!
Capital: Care este scopul acestui program de cunoaştere a stilului de gåndire, dacă rămån tot „elefant“?
Stephen Brock: Să ne descoperim talentele unice pe care le avem, pentru a le transpune în practică în aşa fel încåt să se potrivească cu ceea ce facem în viaţa de zi cu zi sau în profesie. Ne ajută să descoperim punctele forte şi să atingem excelenţa într-un anumit domeniu. Să fim un „elefant unic“.
Capital: Aţi observat stiluri de gåndire specifice anumitor activităţi profesionale?
Stephen Brock: În producţie se întålnesc mai mult oameni cu stiluri de gåndire focalizate pe cadranele A şi B (emisfera stångă a creierului). Persoanele care lucrează în domeniul consilierii, terapiei, educaţiei, sănătăţii au dominante de gåndire în emisfera dreaptă a creierului, cadranele D şi C. Cei care lucrează în fizică sau în cercetare sunt orientaţi pe cadranele A şi D. Înclinaţia către anumite meserii este influenţată de tipul specific de gåndire.
Capital: Este recomandabil să lucrez într-o echipă care gåndeşte la fel ca mine sau într-una în care fiecare are alt stil de gåndire?
Stephen Brock: Depinde de situaţie. Pentru a depăşi o perioadă de criză, este bine ca membrii echipei să aibă acelaşi stil de gåndire, pentru a oferi răspunsuri rapide în rezolvarea problemelor. Dacă ai timp suficient la dispoziţie, poţi experimenta stiluri diferite de gåndire, care îţi vor aduce soluţii mai creative. Echipele alcătuite din persoane cu stiluri diferite de gåndire vor fi mai eficace pe termen lung.
Carte de vizita
• Stephen Brock este profesor de Etică şi Executive Coaching, Kennesaw State University, Georgia. Este licenţiat ca psihoterapeut independent şi psiholog de organizaţie.
• Timp de 26 de ani a lucrat în domeniul psihoterapiei, devenind chiar preşedinte al Riverview Behavioral Healthcare. În cadrul corporaţiei de Instruire şi Dezvoltare Organizaţională pentru Ryobi North America, pe care a condus-o timp de şase ani, a creat un program de patru ani de leadership.
• În ultimii 15 ani, a oferit consultanţă şi consiliere privată directorilor companiilor ce se regăsesc în topul „Fortune 500“, dar şi directorilor companiilor mai mici.
Cerebelul competitiv
Am venit la acest curs cu întreaga echipă din departament pentru a învăţa să lucrăm mai bine împreună. Mi-am dat seama că este o şansă pentru a spori competitivitatea echipei, dată fiind unicitatea programului în Romånia. Faptul că am venit să învăţăm împreună va scurta foarte mult din intervalul de timp necesar pentru a ne adapta stilurile diferite de gåndire şi de muncă. Ne va fi mai uşor să ne depăşim barierele legate de particularităţile personalităţii fiecăruia, prin adoptarea unor moduri eficiente de comunicare şi interacţiune. Acest lucru se va vedea şi în îmbunătăţirea relaţiilor noastre cu clienţii şi în serviciile oferite acestora.
Lavinia Raşcă, director, Asebuss
Diversitate si conflict
Pe parcursul acestui curs am descoperit o serie de greşeli pe care le-am făcut în carieră din cauza modului diferit de gåndire sau a abordării nepotrivite a oamenilor. Trebuie să îi înţelegi pe ceilalţi, aşa cum sunt, şi să-ţi adaptezi sistemele de comunicare cu fiecare în parte, dacă vrei să obţii rezultatele dorite. Într-o echipă în care sunt opinii total diferite, stiluri de gåndire specifice, apar inevitabil conflicte. Statistic s-a dovedit faptul că plecările cele mai frecvente din companii sunt urmarea diferendelor cu şefii. Piaţa farmaceuticelor trece acum printr-o perioadă de criză, ceea ce duce la amplificarea conflictelor. Un program de învăţare a modului în care gåndesc şi acţionează oamenii este foarte util pentru abordarea relaţiilor cu şefii şi colegii la locul de muncă.
Stelian Marinescu, director comercial, Valmedica
