Legea care stabileşte obligativitatea asigurării locuinţelor trebuie „reparată“, iar celelalte acte normative referitoare la aplicarea acesteia nu au fost încă adoptate.
Poliţele obligatorii pentru proprietarii de locuinţe nu vor fi lansate pe piaţă la 1 iulie, aşa cum se plănuia, ci la începutul anului viitor, potrivit mai multor surse din piata de asigurări. Introducerea poliţelor obligatorii a fost amânată succesiv în ultimii ani din diferite motive. Noua amânare va fi generată de circa 20 de inadvertenţe din legea care introduce această asigurare, dar şi de faptul că încă nu există societatea care ar trebui să emită poliţele obligatorii.
„CSA (Comisia de Supraveghere a Asigurărilor) era obligată ca, în termen de 90 de zile, să emită normele de aplicare a legii. Au întârziat cu normele, au venit şi cu propuneri de modificare a legii“, afirmă secretarul de stat din Ministerul Administraţiei şi Internelor, Radu Stancu. Când ar putea intra în vigoare legea: „1 ianuarie, în cel mai rău caz. Paşii care trebuie făcuţi permit un termen mai apropiat. Într-adevăr, CSA şi mulţi asigurători agreează acest termen“, mai spune Stancu.
Compania care urmează să încheie asigurările obligatorii – Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) – urmează să fie înfiinţată la mijlocul acestui an, potrivit surselor citate. Acţionari ai companiei pot fi asigurătorii de pe piaţa autohtonă. Aceştia vor putea avea participaţii de maximum 15%, ceea ce înseamnă că este nevoie de cel puţin şapte asigurători interesaţi să devină acţionari.
Asigurătorii abia încep să discute despre PAID
Companiile de asigurare care au afirmat că sunt interesate să participe la proiectul autorităţilor sunt în etapa în care abia le propun acţionarilor să le aloce capitaluri în acest scop. Circa 20 de asigurători de pe piaţa autohtonă au transmis CSA, în luna ianuarie a.c., că sunt interesaţi să fie acţionari la PAID. Unii dintre ei au trecut pe ordinea de zi a adunărilor generale ale acţionarilor din primăvară şi această temă de discuţie. Alţii nu au menţionat-o până acum, dar o vor putea lua în considerare în viitor. De exemplu, acţionarii companiilor Generali, Ardaf, Asirom, Astra Asigurări şi Certasig urmează să discute participarea la PAID. Conducerea executivă a Astra Asigurări le propune acţionarilor să aprobe alocarea a 1,8 milioane de euro pentru a intra în acţionariatul PAID, ceea ce ar echivala cu o participaţie de 15%. În cazul Certasig, conducerea executivă propune acţionarilor să aloce o sumă de 0,5 milioane de lei pentru a participa la Pool-ul de asigurări. Potrivit unui proiect de normă al CSA, viitoarea companie trebuie să aibă un capital social minim de 12 milioane de euro. Interesaţi de proiect, deşi nu au luat încă decizii concrete, sunt şi Vienna Insurance Group (VIG) şi Groupama, acţionari la mai multe companii de asigurări generale de pe piaţa autohtonă. VIG controlează Omniasig, Asirom şi BCR asigurări, în timp ce grupul francez Groupama deţine BT Asigurări, Asiban şi OTP Garancia. Şi oficialii altor societăţi mai mici, precum Clal, Credit Europe Asigurări, au afirmat că vor să participe la PAID, dar au rămas, deocamdată, la nivelul unor declaraţii de intenţie. Incertitudinea privind numărul companiilor care vor putea obţine de la acţionari capitalul necesar intrării în Pool se menţine atâta timp cât nu se ştie clar nici măcar cât va trebui să fie capitalul social al noii entităţi. Oficialii Allianz-Țiriac au afirmat chiar, în mai multe rânduri, că proiectul nu este aplicabil. O parte din asigurători sunt interesaţi de proiectul autorităţilor şi deoarece participarea la acesta le asigură în continuare accesul către o cotă de piaţă mai mare pe segmentul asigurărilor facultative pentru locuinţe. Astfel, proprietarii care au deja asigurări facultative urmează să fie obligaţi să o cumpere şi pe cea obligatorie. Implicit, vor fi tentaţi din comoditate să cumpere atât asigurarea obligatorie, cât şi pe cea facultativă (cu o sumă asigurată mai mare şi acoperind mai multe riscuri) de la aceeaşi companie. În consecinţă, vânzările de poliţe facultative ale societăţilor care vor participa la proiectul asigurărilor obligatorii vor fi impulsionate. Companiile care vor decide, însă, că este mai înţelept să nu participe riscă să piardă o parte din potenţialii clienţi.
Ce prevede actuala lege
Asigurările obligatorii ale locuinţelor urmează să acopere numai trei riscuri catastrofice: cutremur, inundaţii, alunecări de teren. În legea aprobată la sfârşitul anului trecut, se prevede că preţul poliţelor va fi de 10 euro (sumă asigurată 10.000 de euro), respectiv de 20 de euro (suma asigurată 20.000 de euro), în funcţie de materialul din care este realizată construcţia. Preţurile şi sumele asigurate pot fi modificate în primii cinci ani de la introducerea asigurării obligatorii de către Guvern, urmând ca ulterior aceste valori să poată fi modificate de CSA.
În lege sunt prevăzute şi sancţiuni: pentru proprietarii care nu vor cumpăra poliţele obligatorii: amenzi între 100 de lei şi 500 de lei. Acestea urmează să fie aplicate după ce se scurge un an de la lansarea poliţelor obligatorii. În consecinţă, dacă asigurarea va fi obligatorie de la 1 ianuarie 2010, amenzile vor începe să fie date din 2011, de către primării.
8,2 mil. de locuinţe erau în România la sfârşitul anului 2006, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Foarte puţine dintre acestea au asigurări facultative – circa 12%, potrivit estimărilor
40% din valoarea amenzilor pe care le vor plăti proprietarii care nu au asigurarea obligatorie va reveni autorităţilor locale. Restul banilor va ajunge în mod egal la CSA şi la bugetul de stat
Piaţa
Poliţele prin care s-au asigurat proprietăţi pentru riscurile de incendii şi calamităţi le-au adus companiilor venituri de peste un miliard de lei. Acestea includ asigurările cumpărate atât de persoane fizice, cât şi de companii.
