Se cere introducerea brățărilor electronice pentru arest la domiciliu și control judiciar
Se cere introducerea brățărilor electronice pentru arest la domiciliu și control judiciar. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a propus o schimbare legislativă pentru a autoriza utilizarea brățărilor electronice în monitorizarea persoanelor aflate sub control judiciar și în arest la domiciliu.
A fost inițiată o modificare și completare a Legii nr. 146 din 2021 prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului. Această lege reglementează monitorizarea electronică în contextul unor proceduri judiciare și execuționale penale.
În vederea aceluiași obiectiv, conducerea MAI a dispus elaborarea unui proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1025 din 2022, care reglementează aspectele tehnice și organizaționale referitoare la funcționarea în sistem-pilot și operaționalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică.
Schimbările legislative vizează sporirea securității publice și optimizarea supravegherii executării măsurilor dispuse de instanțele judiciare, un obiectiv susținut de conducerea MAI.
Se propune avansarea implementării sistemului de monitorizare electronică pentru persoanele aflate sub control judiciar sau arest la domiciliu de la 1 ianuarie 2026 la 1 octombrie 2024.
Începând cu intrarea în vigoare a ordonanței de urgență și până la data de 1 octombrie 2024, se va efectua o testare a utilizării sistemului de monitorizare electronică pentru aceste categorii de persoane în municipiul București și în județele unde Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică este deja implementat.
Testarea se va realiza folosind infrastructura și echipamentele existente.
Pentru ce este utilizat, acum, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică?
Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică este în prezent utilizat în cazurile de violență domestică în care a fost emis un ordin de protecție sau un ordin de protecție provizoriu împotriva agresorului. Acesta a fost planificat să fie implementat în trei etape:
- prima etapă, desfășurată între 2022 și 2023, a avut loc la nivelul municipiului București și în județele Iași, Mureș și Vrancea;
- a doua etapă, programată pentru anul 2024, va acoperi unitățile administrativ-teritoriale menționate anterior și județele Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea;
- a treia etapă, prevăzută inițial pentru anul 2025, va include unitățile administrativ-teritoriale menționate anterior, precum și județele Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
