Edward de Bono este unul din cei mai cunoscuti specialisti in domeniul de granita si relativ nou al tehnicilor gandirii. A predat cursuri la Oxford, Cambridge si Harvard si de experienta lui au beneficiat companii precum IBM, AT&T, British Airways, Ericsson sau Ford. Lucrarea recent aparuta la Curtea Veche reprezinta o initiere limpede, succinta (in jur de 250 de pagini) si cu un grad ridicat de aplicabilitate in gandirea laterala si tehnici precum brainstorming-ul sau stimularea aleatorie.Teori
Edward de Bono este unul din cei mai cunoscuti specialisti in domeniul de granita si relativ nou al tehnicilor gandirii. A predat cursuri la Oxford, Cambridge si Harvard si de experienta lui au beneficiat companii precum IBM, AT&T, British Airways, Ericsson sau Ford. Lucrarea recent aparuta la Curtea Veche reprezinta o initiere limpede, succinta (in jur de 250 de pagini) si cu un grad ridicat de aplicabilitate in gandirea laterala si tehnici precum brainstorming-ul sau stimularea aleatorie.
Teoriile psihologice standard vorbesc despre opozitia dintre algoritmic si euristic. In matematica, de exemplu, un sistem de ecuatii se rezolva printr-o metoda binecunoscuta, altfel zis, un algoritm, procedura caracteristica si calculatorului. Dar o problema dificila de geometrie plana isi gaseste solutia doar printr-un mic puseu de creativitate, asemanator celei artistice, altfel spus, printr-un „Evrika!”, de unde numele celuilalt tip de gandire.
De Bono prefera sa denumeasca cele doua tipuri de gandire „verticala” si „laterala”. Cea de-a doua are un caracter inovativ si vine sa o completeze pe prima. Opozitia gandire verticala – gandire laterala se traduce prin cupluri de felul: selectivitate-afluenta, provocator-analitic, secvential-in salturi, finit-probabilistic.
Concluzia autorului este ca si procesele cognitive de varf, precum creativitatea sau intuitia, pot fi intr-o oarecare masura stimulate sau invatate. Dupa capitolele introductive, „Gandirea laterala” propune o serie de exercitii amuzante si inteligente. Capitole precum „Brainstorming-ul” abunda in recomandari deloc banale si care pot fi aplicate imediat. stiati, de pilda, ca ideile sunt cu atat mai neconventionale cu cat cadrul brainstorming-ului e mai formal?