torentiale, ar fi trebuit sa constituie motive serioase de ingrijorare pentru autoritati. De fiecare data s-au produs inundatii de mai mica sau mai mare amploare, dar care au aratat fragilitatea sistemului de protectie impotriva dezastrelor naturale. Anul acesta, in aprilie, vorbim deja despre o catastrofa, impletita cu lipsa de reactie, de organizare si de coordonare a institutiilor statului. Ce s-a intamplat in ultimele saptamani in sapte judete din Romania, mai ales in zona Banatului, pune au
torentiale, ar fi trebuit sa constituie motive serioase de ingrijorare pentru autoritati. De fiecare data s-au produs inundatii de mai mica sau mai mare amploare, dar care au aratat fragilitatea sistemului de protectie impotriva dezastrelor naturale. Anul acesta, in aprilie, vorbim deja despre o catastrofa, impletita cu lipsa de reactie, de organizare si de coordonare a institutiilor statului. Ce s-a intamplat in ultimele saptamani in sapte judete din Romania, mai ales in zona Banatului, pune autoritatile in fata unei incercari din care nu mai pot iesi fara a stabili un plan clar si urgent de masuri.Nu mai poate fi trecut cu vederea faptul ca e nevoie de investitii masive in diguri, baraje, sisteme de canalizare, decolmatari, dar si intr-o infrastructura capabila sa reziste si sa asigure evacuarea rapida si sigura a unor zone, daca este cazul. Sunt necesare, de asemenea, servicii pentru situatii de criza bine dotate si pregatite sa intervina in timp real, precum si o coordonare informationala si logistica. Pana la urma, fondurile de care ar fi nevoie nu sunt mai mari decat pagubele pe care le produc astfel de evenimente.Istoria ultimilor ani a aratat ca astfel de revarsari masive de ape s-au produs in toate bazinele hidrografice importante ale Romaniei si ca s-au soldat cu daune consistente si cu sute de morti. Nu poti sa nu te intrebi ce amploare ar lua dezastrul in cazul in care ploile prelungite care au distrus Banatul ar fi acoperit intreaga tara. Asta in conditiile in care exista numeroase puncte vulnerabile in sistemul hidrografic. Desi se feresc sa dea verdicte, specialistii nu exclud ca, intr-o astfel de situatie, intreaga economie sa fie data peste cap.
ISTORIA INUNDATIILOR
Romania
• 1970 – Revarsarile de rauri au afectat in special vestul si centrul tarii. Statistica din acea vreme este destul de confuza, totusi se poate spune ca numarul victimelor a depasit 100, ca au fost afectate cel putin 30.000 de gospodarii, mii de kilometri de drumuri si mii de poduri si podete. Masurile de ajutor si protectie au fost luate de armata.
• 1991 – Inundatiile au lovit de aceasta data mai ales Moldova, in special judetul Bacau. S-au inregistrat peste 60 de victime, in special dupa ce un baraj a cedat in zona localitatii Beresti-Tazlau. Casele distruse au fost reconstruite, de regula in zone mai sigure, cu bani de la buget.
• 1997 – Apele s-au revarsat mai ales in vestul si centrul tarii. S–au inregistrat 18 morti, au fost afectate 177.000 de hectare de teren si peste 12.000 de gospodarii.
• 1998 – 28 de morti s-au inregistrat in inundatiile care au lovit in special judetele din vestul si centrul tarii. Apele au invadat peste 22.000 de gospodarii si aproape 270.000 de hectare de teren.
• 1999 – Inundatiile au fost si mai grave in acest an: 46 de morti, 341.000 de hectare de teren si 1.287 de gospodarii acoperite de ape, aproape 2.500 de poduri si podete afectate.
• 2000-2003 – In acesti patru ani, raurile au iesit din matca in special in vestul, centrul si nordul Romaniei, provocand 47 de victime umane, inundarea a peste 600.000 de hectare de teren si a peste 21.000 de gospodarii si afectand mii de kilometri de drumuri si 5.000 de poduri si podete.
• 2004 – Cele mai multe probleme s-au inregistrat anul trecut in bazinele Ariesului, Muresului, Tarnavelor, Crisurilor, Somesului, Jiului, Barladului, Trotusului si Buzaului. Nu mai putin de 1,16 milioane de hectare de teren, 18.700 de gospodarii si 174 de obiective social-economice au fost afectate de ape. 19 persoane si-au pierdut viata ca urmare a viiturilor.
Banat
• 1753 – Dupa inundatii catastrofale, austro-ungarii ajung la concluzia ca e necesara realizarea unor investitii hidrotehnice.
• 1859 – Sunt afectate 280.000 de hectare de teren si 46 de localitati, inclusiv Timisoara.
• 1912 – Apele au depasit digurile in cateva locuri pentru ca a plouat o saptamana incontinuu. 100 de oameni au murit dupa ce comuna Cebza a fost distrusa in totalitate.
• 1919, 1925, 1932, 1940, 1942, 1957 – au avut loc inundatii de mai mica amploare, care au provocat, totusi, pagube materiale destul de insemnate.
• 1966 – Digul de pe Timis s-a rupt in dreptul localitatii Gad, inundand mii de hectare de teren.
• 1970 – Au fost compromise culturile de pe 170.000 de hectare (24% din suprafata agricola a judetului Timis), pagubele totale fiind de 944 milioane de lei (echivalentul a 5.000 de miliarde de lei in 2005).
• 2000 – Viiturile au dus la depasirea digului de pe Timis in zona localitatii Graniceri. Inundatiile au facut doi morti si au afectat 16.000 de hectare.
• 2005 – Cele mai grave inundatii din ultimii 35 de ani. Daca se iau in considerare ca au fost practic distruse sate intregi, se poate trage concluzia ca potopul a fost mai serios decat cel din 1970.