perceptiilor populatiei asupra sistemului romanesc de invatamant, releva ca romanii nu prea stiu cate clase obligatorii se fac in tara noastra, nu au incredere in scoala, dar, poate din cauza inertiei, considera ca e bine sa isi dea copiii sa invete carte. Centrul Educatia 2000+ a vrut sa afle si cum doresc romanii sa fie formati viitorii cetateni ai Romaniei si pe ce tip de comportament ar trebui sa se puna accentul in scoala. Astfel, chestionarul a inclus o intrebare inchisa, care a lasat celo
perceptiilor populatiei asupra sistemului romanesc de invatamant, releva ca romanii nu prea stiu cate clase obligatorii se fac in tara noastra, nu au incredere in scoala, dar, poate din cauza inertiei, considera ca e bine sa isi dea copiii sa invete carte. Centrul Educatia 2000+ a vrut sa afle si cum doresc romanii sa fie formati viitorii cetateni ai Romaniei si pe ce tip de comportament ar trebui sa se puna accentul in scoala. Astfel, chestionarul a inclus o intrebare inchisa, care a lasat celor intervievati doar posibilitatea de a alege intre doua tipuri de valori comportamentale pe care ar trebui sa puna accent scoala: valori traditionale, cum ar fi ordinea, respectarea regulilor, versus valorile moderne ale societatii in care traim, adica independenta, colaborarea cu oamenii, initiativa. Iar rezultatul arata ca asteptarile populatiei cu privire la valorile de comportament pe care trebuie sa le dobandeasca tinerii sunt diferite de cele pe care se pune accent in societatile democratice deschise. Astfel, cei mai multi au raspuns ca ar trebui sa se puna accent pe ordine si respectarea regulilor in detrimentul unei gandiri independente si al colaborarii intre oameni. si daca elevii trebuie sa fie ordonati si ascultatori, perceptia majoritatii despre scoala si principalii actori, copiii si profesorii, ramane cam aceeasi. In opinia romanilor, calitatile profesorilor califica o scoala pentru a fi buna, fiind trecute pe plan secund alte criterii precum dotarea scolii, rezultatele elevilor la scoala si dupa absolvire, atentia pe care o acorda scoala elevilor sau calitatile manageriale ale conducerii. Iar daca despre scoala perceptia este destul de clara, nu mai putin incurajatoare este cea despre „actorul central” al institutiei de invatamant, si anume profesorul. Cercetatorii au urmarit sa afle ce inseamna, in perceptia populatiei, un profesor bun. Raspunsurile ne indica faptul ca pregatirea profesionala (25%) si relatiile cu elevii (20%) sunt principalele doua caracteristici ale unui profesor bun. Alte calitati, apreciate ca secundare pentru ca un profesor sa fie considerat bun sunt: sa aiba relatii bune cu elevii, sa aiba chemare penru profesia de educator, sa aiba calitati morale. Rezultatele elevilor pregatiti de un profesor anume par sa fie mai putin importante pentru majoritatea celor care au raspuns la intrebari.O alta perspectiva interesanta asupra profesiei de educator reiese din faptul ca initiatorii sondajului au vrut sa afle daca profesorii romani se bucura de increderea compatriotilor. Astfel, la intrebarea cata incredere aveti in pregatirea profesionala a invatatorilor si a profesorilor, se observa ca oamenii au, in general, multa incredere in educatori. Datele releva ca in mediul rural increderea in invatatori si profesori este mai mare cu aproximativ sase-opt procente. Una dintre cele mai cinice opinii ale romanilor este aceea ca pentru a avea succes in viata, cel putin din punct de vedere material, nu este nevoie sa ai prea multa scoala. In mod aparent paradoxal, cu toate ca educatia nu este perceputa ca factor de succes, 84% din concetateni si-ar indemna copiii sa isi continue studiile dupa absolvirea invatamantului obligatoriu si nu sa inceapa sa munceasca. Intr-o proportie covarsitoare, romanii considera ca ceea ce se invata la scoala le foloseste elevilor in viata. Analiza detaliata a aratat ca intr-o mai mare masura, cei care au incredere in sistemul de invatamant sunt oamenii din mediul rural, oamenii mai in varsta si cei care au un nivel mai scazut de studii. Cei mai multi au afirmat ca invatamantul romanesc este mai bun decat cel din Occident (acord – 60%, dezacord – 20%) si ca invatamantul din perioada socialista era mai bun decat cel de astazi (acord – 51%, dezacord – 32 %). Concluzia realizatorilor sondajului este ca cele doua mituri despre invatamantul romanesc, plus mitul olimpicului roman, promovat atat de intens de presa, circula sub diverse forme in societate si ca pot avea o contributie insemnata asupra structurarii opiniilor despre educatie. Sondajul a fost realizat in luna mai 2004, pe un esantion reprezentativ la nivel national de 2.209 persoane, de catre The Gallup Organization Romania si Metro Media Transilvania.
Romanii atribuie functii false Invatamantului
Rezultatele sondajului de opinie despre educatia din Romania sunt in multe privinte deconcertante si ingrijoratoare.Educatia este perceputa la noi de pe pozitii net conservatoare. Toate nemultumirile privind mersul societatii romanesti sunt varsate in contul invatamantului, caruia i se rezerva astfel o paradoxala misiune „salvatoare”. De aici si o parte dintre contradictiile care apar in raspunsurile celor chestionati. Ei nu cred ca scoala te ajuta sa reusesti in viata – „modelele” avute in vedere in acest caz fiind, probabil, sportivii, vedetele de televiziune, oamenii de afaceri prosperi si politicienii – dar opteaza pentru studii cat mai indelungate pentru copiii lor. Aceasta mentalitate a fost una dintre principalele cauze ale dezvoltarii extrem de rapide a invatamantului universitar particular. Un alt paradox: te lovesti la tot pasul de studenti slab motivati, putin sau chiar deloc convinsi ca invata ceva care le va fi util, incapabili de alegere personala, dispusi insa sa plateasca pentru un loc in facultate cate 400 de euro pe an. Romanii prefera un invatamant de tip cazon, axat pe ordine si pe reguli stricte, ca pe un corectiv la o societate care li se pare ca „a luat-o razna”. Reforma invatamantului ar fi trebuit sa tina seama de acest serios handicap de plecare. Prin incoerenta cu care a fost facuta, prin modul haotic de derulare, reforma a slabit o data in plus increderea romanilor in forta educatiei de a remodela societatea romaneasca.