Pentru a putea realiza o imagine obiectiva si cat mai cuprinzatoare asupra sistemului actual de invatamant superior si a calitatii pregatirii tinerilor, am stat de vorba cu mai multi rectori, decani si profesori din institutiile de stat si particulare, dar si cu studentii facultatilor respective.
Cei mai multi au dorit sa-si pastreze anonimatul. O dovada in plus ca libertatea opiniei continua sa fie o garantie constitutionala formala. Teama de consecintele nedorite asupra carierei, de presiunile pe care ar trebui sa le suporte sunt expresia cea mai elocventa a faptului ca sistemul de educatie continua sa functioneze pe baze improprii dezvoltarii unei etici profesionale normale.
Trebuie retinut ca s-a dorit realizarea unei sinteze doar asupra aspectelor negative frecvent intalnite, fara sa se nege fondul bun al invatamantului si competenta unor cadre didactice deosebite, care fac onoare universitatilor romanesti. De aceea, abordarea critica se cuvine privita din perspectiva dorintei firesti a oamenilor de a face sa mearga mai bine lucrurile.

Opiniile profesorilor despre calitatea sistemului actual de invatamant universitar
Despre pregatirea politehnica

· Planurile de invatamant de potrivesc in proportie de 30-40% cu cele din strainatate. Ele nu sunt controlate de cei care au responsabilitatea conducerii sistemului de educatie, pe motiv ca institutiile au autonomie. Planurile nu sunt facute in functie de ce trebuie sa stie studentul, ci in functie de puterea unor profesori. Cei mai „tari” iau orele cele mai multe. Sunt profesori care au si cate sase norme didactice.
· Pregatirea fundamentala este superficiala sau chiar inexistenta in unele facultati.
· Tehnologiile se predau la tabla, iar studentii nu raman cu nimic din informatiile pur teoretice.
· Pregatirea de specialitate din domeniul matematicii, fizicii este facuta de ingineri, in timp de o armata de specialisti in aceste domenii (200 de profesori) nu au ce face in Politehnica.
· Profesorii de la stat scriu in revistele stiintifice ale institutiilor particulare sau publica diferite carti sub sigla acestora, neglijandu-si total obligatiile stiintifice fata de facultatea de stat la care sunt incadrati. Oferind aceste „servicii” altora, ei contribuie la indeplinirea conditiilor impuse de CNEAA pentru acreditare.
· Desi trebuie sa se faca periodic o reevaluare a cadrelor didactice, acest lucru nu se intampla niciodata.
· Toti tinerii doctoranzi plecati in strainatate „uita” sa se mai intoarca dupa un timp, fapt pentru care intrarea in cariera universitara a inceput sa fie interesanta numai pentru ca ofera posibilitatea de a pleca la studii de specializare peste hotare.
· Nu se face nici o diferentiere intre studentii buni si cei mediocri. Posturile in invatamant se ocupa de cei cu note mici, prin relatii sau prin alte metode decat cele legate de competenta.

Despre pregatirea economica
· In consiliul profesoral niciodata nu s-a discutat cum trebuie sa fie pregatiti studentii pentru a se putea integra in munca dupa ce termina o facultate.
· Toate programele analitice sunt propuse si sustinute in virtutea unor interese personale ale unor profesori sau grupuri.
· Disciplinele noi sunt promovate in functie de ideile sau la presiunile unor profesori, chiar daca este evident ca studentii nu au nevoie de acea pregatire.
· Numarul de ore afectate unei discipline se face in functie de profesori, si nu de nevoile de formare a studentilor.
· Dupa 1990 s-au „importat” cursuri din invatamantul european si s-au introdus artificial in programa, fara ca profesorii sa se specializeze in domeniul respectiv.
· Exista o multime de discipline cu denumiri impresionante, dar fara acoperire sub aspectul continutului sau a competentelor didactice.
· Profesorii trecuti de o anumita varsta predau tot ce au invatat inainte de 1989 si nu se mai pot adapta la cerinte unui invatamant modern. Cadrele didactice tinere au mai multe joburi in afara locului de munca de baza si nu mai au timp sau nu mai sunt interesate sa se perfectioneze pentru ca evolutia lor in cariera este obstructionata de cei mai in varsta. Cei foarte bine pregatiti nu au nici o sansa sa ocupe un loc in invatamant.
· In ASE sunt doua categorii de cadre didactice: care au mai multe norme in cadrul Academiei sau care au ore si la multe alte facultati particulare. Si unii, si altii sunt la fel de solicitati, incat nu mai au timp sa se pregateasca si sa faca fata cerintelor unui invatamant de calitate, performant.
· Dupa 1990, au ajuns sa lucreze in cadrul aceleiasi catedre: mama, tata, fiica si nepotul, iar studentii mediocri, cu note de 6 sau 7 de la seral sau de la fara frecventa, au devenit asistenti.
· Coruptia functioneaza de la intrarea in camin, numirea studentului intr-o anumita grupa, examinare, elaborarea lucrarii de diploma sau obtinerea licentei.
· Sunt profesori care se afla sub influenta alcoolului inca de la primele ore ale zilei.

Despre pregatirea umanista/jurnalism, relatii publice si comunicare
· Programa este alcatuita din cursuri foarte multe, cu denumiri sofisticate, dar care ascund lipsa de informatii sau rutina profesionala.
· Pentru a se putea acoperi programa de invatamant, unii profesori iau mai multe cursuri decat sunt in stare sa acopere cu informatii sau cunostinte de specialitate si actualizate.
· Cursurile sunt, in general, compilatii evidente ale unor traduceri din carti de specialitate frantuzesti, americane sau anglo-saxone.
· Multe cursuri sunt redundante, nu numai in cadrul aceluiasi an de studiu, ci pe parcursul intregii facultati.
· Majoritatea profesorilor provin din fosta presa comunista si nu mai pastreaza nici un contact profesional cu profesia actuala.
· Se preda din carti sau dupa traduceri, multe facute chiar de studenti, din amintiri sau ce mai prind pe la diferite sesiuni de comunicari sau burse de studii prin strainatate.
· Interesul pentru actualizarea cunostintelor este scazut.

Despre invatamantul universitar particular
· Criteriile de evaluare academica si acreditare stabilite de CNEAA sunt facute dupa interesele anumitor persoane, care au dorit sa mentina sistemul de invatamant din perioada ‘48-89.
· Comisiile care verifica aceste universitati sunt alcatuite din oameni trecuti de 60 de ani, care cauta sa-si mai completeze veniturile si sa mai ia o masa buna pe banii universitatilor.
· Profesorii care predau la alte universitati particulare fac parte din comisii care verifica institutii cu acelasi profil si obstructioneaza in mod evident aprobarea dosarului de acreditare a „concurentei”.
· Nu este o alternativa a sistemului de invatamant de stat, ci o afacere pur economica, din care unii s-au imbogatit peste masura.
· Valorile sunt diferite fata de invatamantul occidental particular. La facultatile particulare romanesti intra cei mai slabi studenti, cei care nu au nici o sansa la stat sau cei care „cotizeaza” din greu pentru a lua examenele.
· Unii rectori trateaza cu desconsideratie profesorii, pretinzandu-le un comportament impotriva oricarei etici profesionale, pe motiv ca sunt platiti mai bine decat la stat. Din aceasta cauza multe cadre didactice de valoare au abandonat aceste „colaborari” umilitoare, cursurile fiind tinute acum de fosti activisti, functionari de prin ministere sau centrale industriale si chiar „specialisti” fara nici o diploma de studii universitare.    

Opiniile studentilor despre pregatirea universitara
· Profesorii de la Politehnica sunt foarte bine pregatiti, dar nu reusesc sa asigure o instruire practica, adecvata unor domenii extrem de dinamice, asa cum este cel al automaticii.
• La o facultate cu profil de specializare in informatica, accesul la calculatoare continua sa fie o problema.r
• Doar 20-30% din cursurile facute s-au dovedit a fi utile, ceea ce inseamna ca programul de cinci ani ar fi putut fi cuprins in numai trei. Materiile legate de automatizari, de exemplu, nefiind insotite de aplicatii practice, nu ajuta la nimic dupa absolvirea facultatii. r
• Lipsesc materii strict necesare pentru exercitarea unor profesii solicitate acum pe piata fortei de munca – administrarea retelelor, programare etc. Exercitiile aplicative se fac pentru domenii deja depasite in activitatea practica din intreprinderi. r
• Cursurile la ASE se dicteaza. Sunt lipsite de aplicabilitate si nu au legatura cu realitatea economica (la facultatile de profil) sau cu domeniile practice in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea absolventul.r
• Programa se incarca prin unele cursuri ce se justifica numai pentru mentinerea unor profesori pe post.r
• Doar 1% din cursurile urmate in cadrul Facultatii de Relatii Economice Internationale au fost relevante, una sau doua materii pe an legate de activitatea practica. r
• Cursurile de specialitate sunt foarte incarcate, si timpul rezervat lor nu permite acumularea informatiilor.r
• Secretarele decid inscrierea studentilor, in functie de grupe, la anumite cursuri optionale.r
• Profesorii in varsta raman legati de trecut, sunt lipsiti de entuziasm, iar cei tineri, care vin din zona practica (sau au un job intr-o societate comerciala), spun lucruri interesante, dar lipsite de o sustinere teoretica adecvata. r
• Multi profesori se pierd in divagatii sau prelungesc deseori comentariile despre situatia actuala a economiei sau a diferitelor evenimente, expediind superficial temele propriu-zise ale cursului.r
• Programul de la biblioteca este foarte restrans. Nu se dau carti in timpul vacantelor, iar bibliotecarele trateaza necorespunzator studentii.r
• La unele examene se fac liste cu cadouri pentru profesori sau se dau bani in plic. r
• Doar despre doi profesori din cadrul Facultatii de Comunicare si Relatii Publice se poate spune ca sunt bine pregatiti.r
• Profesorii nu au legatura cu domeniul si piata de specialitate. Un singur profesor lucreaza si la o agentie de publicitate si stie care sunt nevoile de pregatire a studentilor.r
• Cadrele didactice care se simt amenintate profesional se inconjoara de colegi incompetenti pentru a-si consolida pozitia in facultate.r
• Lipsesc studiile de caz si dezbaterile practice pe seama temelor abordate teoretic. r
• Valorile nu sunt recunoscute si nici acceptate.r
• Lipsa de feedback si modul pasiv de instruire distrug elanul studentilor si ii transforma in indivizi mediocri.r
• Studentii nu sunt invatati sa lucreze in echipa, sa conceapa un proiect sau sa-si organizeze munca, elemente pe care angajatorii pun mare pret. r
• Cursurile de la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii sunt plicticoase, iar cele interesante prin natura materiei raman la nivelul de cultura generala.r
• Seminariile se mentin la limita minima de interactivitate dintre profesor si student.r
• Dotarea cu echipamente strict necesare deprinderii unor tehnici de lucru in domeniul presei sau publicitatii lipseste cu desavarsire.r
• La facultatile particulare programele sunt incarcate cu materii care, in proportie de 50%, nu sunt deloc utile studentilor.r
• Cursurile abunda de informatii de natura istorica, fara sa prezinte insa evolutia dinamica a fenomenelor sau teoriilor care au stat la baza constituirii domeniului de referinta.r
• Profesorii, majoritatea depasiti de varsta, predau dupa metode vechi si carti vechi. Cei mai multi citesc la ore din carti sau din suportul de curs, din schitele pe care si le fac pentru a nu da impresia ca dicteaza direct din carte.r
• La examene, foarte putini profesori apreciaza studentii si in functie de performantele dovedite la cursuri sau la seminarii, activitati in cadrul unor cercuri de specialitate etc. Multi asteapta plicul cu bani la examene si sunt dispusi sa primeasca sume importante pentru promovarea celor care nu invata sau care nu se prezinta la examene deloc.r
• De la portar, secretare, personal administrativ, uneori pana la rector, se fac tot felul de interventii sau presiuni pentru anumiti studenti.r
• Bursele in strainatate se acorda studentilor ai caror parinti „sponsorizeaza” universitatea, nu celor merituosi.tr
r
Program de pregatire in domeniul managementuluir
r
Cedru SA si WIFI – WKO (Austria) organizeaza programul de pregatire „Top management”.r
Continutul programului complet: patru module de instruire teoretica interactiva si unul de practica in Austria.r
Modulul 1 „Organizare, managementul calitatii, strategie si planificare” (4-8.06.2001): Conducerea strategica a intreprinderii. Tipuri de organizare; organizare structurala si procesuala. Familia de standarde ISO 9000. Managementul Calitatii Totaler
Modulul 2 „Marketing” (25 – 29.06.2001): Notiuni generale si conceptul de marketing. Ciclul de viata al produsului; instrumente de marketing. Studii de caz. Marketing pe Internet si comert electronic. Marketing de exportr
Modulul 3 „Personal – conducere si motivare” (9 – 11.07.2001): Recrutare, angajare, dezvoltare, evaluare si promovare a personalului. Metode de conducere si motivare a personaluluir
Modulul 4 „Management financiar, controlling, piete de capital” (16 – 20.07.2001):tTipuri de investitii; metode de calculatii; finantare interna – externa; leasing versus credit; burse, majorarea de capital, piete de capital. Calculatie de costuri; plan financiar; controlling operativ si controlling strategic; analiza break – evenr
Examen: 21.07.2001 r
Modulul 5 (2 – 12.07.2001): Practica in Austriar
Relatii suplimentare la tel/fax: 340.01.91; 340.45.53; 340.45.56; 340.31.27; 095/149.835.r
r
Cum vad studentii sistemul de invatamant si profesoriir
r
Sondajul a fost realizat la sfarsitul anului trecut de IRECSON, asupra unui esantion reprezentativ de studenti din facultatile de stat din marile centre universitare.r
r
Dotarea tehnica tFoarte binetBinetInsuficient (%)r
Calculatoaret2t22t76tr
Echipamente si materiale de laborator t1t24t75r
r
Sistemul de predare folosit de profesoritDatNu (%)tr
Dictaret95,5t4,5tr
Numai pe baza cursului editat de profesort54t46tr
Dezbaterit13t87tr
Tehnici audio/vizualet6t94tr
Simularit8,5t91,5r
r
Evaluarea modului de predaretFoarte binetBinetSatisfacatortSlab (%)r
a cadrelor didactice t0,5t22t55t22,5r
r
Nemultumiri asupra modului de predaretDatNutNu stiu (%)r
Metoda de predaret75t20t5r
Modul de exprimaret42t49t9r
Atitudineat57t36,5t6,5tr
r
Ati avut profesori care v-au nemultumit anul trecut prin modul de predare? (%)r
Dat88r
Nut10r
Nu stiut2r
r
Profesorii ofera informatii anticipate despre: tDatNutNu stiu (%)r
Programa analiticat50t48t2r
Utilitatea materieit31,5t67t1,5r
Legatura cu alte materii/domeniit39t60t1r
Perspectivele de viitor ale materiei/domeniuluit25t73t2r
r
Probleme intalnite la examentDatNutNu stiu (%)r
Lipsa de obiectivitate a profesorilort62t31,5t6,5r
Nerespectarea baremului stabilitt38t55t7r
„Micile atentii” pretinse/acordatet43t51,5t5,5r
r
Daca ar trebui sa alegeti din nou, pentru ce facultate ati opta?r
Aceeasi facultatet46 (%)r
Altat38r
Nu as mai face o facultatet5r
Nu stiut11r