ce-am facut si ne ia la puricat.In Programul de guvernare pe perioada 2001 – 2004, afisat pe site-ul oficial al Guvernului, actuala echipa de la Palatul Victoria declara ca trebuie efectuate „cel putin trei demersuri importante” pentru reorientarea fortei de munca in functie de cererea existenta pe piata:
1. trecerea, incepand cu anul scolar 2001 – 2002 la optimizarea planurilor de invatamant, cu precadere a invatamantului vocational prin actiunea comuna a Ministerului Muncii si Ministerului Educatiei, in scopul reglarii raportului dintre cerere si oferta pe piata muncii;
2. elaborarea unor programe de reconversie profesionala, pe baza prognozelor privind modificarile structurale care vor avea loc in economia nationala; aceste programe vor avea in vedere, cu predilectie, sporirea sanselor de integrare pe piata muncii a tinerilor si femeilor;
3. intensificarea activitatii si dezvoltarea serviciilor de informare, consiliere, mediere si calificare in cadrul Agentiei Nationale de Ocupare si Formare Profesionala.
In aceeasi declaratie guvernamentala se mai precizeaza ca „…impreuna cu asociatiile profesionale si Comisia pentru Standarde Ocupationale vor fi elaborate standardele ocupationale in regim armonizat cu cele europene, pana cel mai tarziu in semestrul I 2002.”Termenele au trecut de mult. La fel si banii alocati. Unde sunt rezultatele?In Strategia invatamantului superior romanesc pe perioada 2002 – 2010, document la fel de oficial prin afisarea pe site-ul Ministerului Educatiei, se recunoaste ca „asa cum a reiesit din analiza starii invatamantului superior romanesc, la nivelul anului universitar 2000/2001, principala problema a acestuia in ultimii ani este degradarea lenta si continua, ceea ce inseamna ca trebuie intreprins ceva care sa stopeze acest trend.” Intre obiectivele operationale prevazute pentru „imbunatatirea structurala a invatamantului superior” se mentioneaza si:
1. corelarea mai buna a invatamantului superior cu piata fortei de munca;
2. racordarea specializarilor universitare la nomenclatorul ocupatiilor;
3. monitorizarea modului de insertie a absolventilor pe piata fortei de munca.
Deconcertante declaratii si extrem de paguboase, daca ne gandim numai la sutele de milioane de dolari si euro primite pana in anul 2001 de prin strainatate pentru reforma strategica a invatamantului. Pentru a lamuri contradictiile in termeni am mers direct la surse.
Ce am aflat de la Ministerul Educatiei?
In Raportul strategic se spune ca pentru corelarea mai buna a invatamantului cu piata fortei de munca sunt necesare studii detaliate asupra pietei fortei de munca. Prin biroul de presa am descoperit Agentia Nationala pentru Parteneriatul Universitatilor cu Mediul Economico-Social (APART), institutie infiintata in urma cu doi ani in subordinea Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT). Intre „misiunile principale” APART precizeaza si cercetarea pietei fortei de munca si facilitarea absorbtiei absolventilor invatamantului superior de catre piata fortei de munca. Cu un buget anual de trei miliarde de lei si sapte experti, timp de doi ani, institutia cu pricina nu a facut insa mai nimic. Directorul Sorin Eugen Zaharia, aflat pe picior de plecare in strainatate, declara ca nu se pot face astfel de studii cu banii pusi la dispozitie de buget. In plus, este nevoie de un psiholog (?!). Domnul Zaharia pretinde ca i-ar fi invitat pe intreprinzatori la scoala de vara organizata anul acesta la Curtea de Arges, dar ca nimeni nu s-a aratat interesat sa vina sau sa colaboreze cu institutiile de invatamant. Directorul general din MECT Ioan Ianos declara ca „piata noastra este contradictorie. Nu are un trend general pe directii de cinci ani, de exemplu, pentru a sti cati ingineri, economisti etc. trebuie sa formam.” Drept este ca, timp de 14 ani, MECT nu a facut nici un studiu de piata sau „ceva” pentru corelarea pregatirii cu standardele ocupationale. „Nu exista nici buget, nici oameni specializati in acest domeniu si nici nu se poate face o monitorizare a modului de insertie a absolventilor pe piata fortei de munca”, precizeaza interlocutorul nostru. O solutie tot exista insa. Din februarie incepand, au avut loc mai multe intalniri ale decanilor, pe domenii de activitate, pentru corelarea programelor de pregatire in vederea armonizarii la nivel national si apoi la nivel european. Pana anul viitor trebuie sa se incheie acest proces. Mergand pe firul unei logici pornite de sus in jos, in acest fel se va putea face jonctiunea cu standardele ocupationale. „Daca europenii au corelate programele cu standardele ocupationale – explica Ianos – noi corelam programele cu ale lor si acestea se vor regasi in structura ocupatiilor.”
Ce am aflat de la Ministerul Muncii?
Buna socoteala, numai ca la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF) sunt alte prioritati. De la Mirela Argaseala, consilier in Directia de formare profesionala, aflam ca nu sunt prevazuti bani de la buget pentru crearea de standarde ocupationale si nici nu se stie cine se va ocupa de acum inainte de acest domeniu. „COSA a elaborat 300 de standarde ocupationale. De acum incolo nu este clar cine va da banii si ce se va putea face. In afara de Legea nr.76/2002, nu sunt prevazuti bani pentru elaborarea de standarde ocupationale. Responsabilitatile sunt impartite intre stat, partenerii sociali si mediul de afaceri.” Nici specialisti in materie nu mai sunt. Dupa integrarea COSA in structurile Consiliului National pentru Formarea Profesionala a Adultilor, expertii sai au plecat. Problemele par fara iesire. Sindicatele, patronatele sau asociatiile profesionale nu s-au inghesuit nici pana acum sa faca standarde ocupationale si cu atat mai putin vor fi dispuse sa munceasca pe branci la elaborarea lor pentru a le dona statului. Nici bilantul ocupatiilor inscrise in Codul Ocupatiilor din Romania (COR) nu-i mai bun. „Ministerul nu-si poate asuma obligatia sa modifice mii de ocupatii care apartin tuturor domeniilor”, ne explica Stelea Mirea, consilier la MMSSF.” Solicitarile trebuie sa vina de la angajatori, asociatii, sindicate. Pentru a se face modificarile, acestea ar trebui sa elaboreze niste profiluri ale noilor ocupatii si sa alcatuiasca un dosar complex in vederea recunoasterii ocupatiei respective. In aceste conditii, fiecare isi vede de treaba si in carnetul de munca se consemneaza altceva. Adica o ocupatie fara nici o legatura cu activitatea sau calificarea angajatului, dar care exista in COR. Pentru a ne integra in sistemul european, avem insa nevoie sa elaboram un registru national al calificarilor. Acesta va fi pana la urma documentul de baza. Munca pentru elaborarea lui este uriasa. Fonduri se asteapta de la UE. In acest moment nu exista nici o estimare asupra costurilor, specialistilor necesari pentru elaborare sau durata de timp necesara. Deocamdata se face un nomenclator provizoriu al calificarilor… mai mic. Mirela Argaseala spune ca el se gaseste la ANOFM si spera ca va aparea curand. „S-a asteptat colaborarea partenerilor sociali, dar nu au venit nici macar sa-si spuna punctul de vedere. „Oricum, nomenclatorul se refera la primele trei niveluri. Nu si la celelalte doua pentru care pregateste MECT. „Restul este de datoria invatamantului”, precizeaza Argaseala. Tot lucrand, specialistii ministerului si-au dat seama ca domeniul de definire al standardelor ocupationale este foarte ingust si ca, de fapt, sistemul de calificari trebuie sa stea la baza competentelor. Cu alte cuvinte, in loc sa fie mai simplu, cu cat inaintam este mai greu si ne impotmolim si mai tare. Toate aceste probleme ar fi putut fi rezolvate, chiar acum 14 ani, daca Uniunea Europeana, Banca Mondiala sau altii, care ne finanteaza armonizarea cu structurile comunitare, ar fi venit cu tiparele gata facute pentru toate domeniile de activitate si de pregatire. Nu trebuia decat sa ne chinuim pentru a ne potrivi in ele. Asa, s-au cheltuit sume impresionante de bani, s-a pierdut timp si suntem tot in situatia in care asteptam sa se intample o minune. Altfel nu ne integram in UE. Or UE a hotarat de mult sa ne accepte pentru ca are nevoie de noi piete.rn
rn
rnPotrivit unor estimari facute de revista Capital, in ultimii ani invatamantului din Romania i-au fost alocate sume ce depasesc echivalentul in lei a 500 de milioane de euro. Foarte multi bani aveau ca principala destinatie adecvarea pregatirii studentilor la cerintele actuale ale economiei mondiale si integrarea lor pe piata muncii.rnContributia Bancii Mondiale: rn
rn• Proiectul de reforma generala a educatiei – 50 de milioane de dolari; rn
rn• Proiectul de reabilitare a scolilor – 70 de milioane de dolari; rn
rn• Reforma invatamantului superior – 50 de milioane de dolari; rn
rn• Proiectul de Informare si Consiliere privind Cariera Profesionala – 6,2 milioane de dolari.rn
rnContributia Uniunii Europene: rn
rn• Proiectul Phare al UE pentru invatamantul si instruirea profesionala si tehnica – 25 de milioane de euro;rn
rn• Programul Tempus de sprijinire a reformei invatamantului superior – 102 milioane de euro;rn
rn• Program Phare de sprijinire a sistemului de management din institutele de invatamant superior si instituirea unei autonomii universitare reale – trei milioane de euro;rn
rn• Participarea Romaniei la programele Socrates, Leonardo si Tineretul pentru Europa – 3,6 milioane de euro in 1997; 3,4 milioane in 1998.rn
rnDe curand a debutat Programul Phare VET 2 pentru invatamantul si instruirea profesionala si tehnica, dar MECT nu doreste sa divulge inca sumele alocate de UE.rnCofinantari Phare, Banca Mondiala si Guvernul Romaniei: rn
rn• Reforma invatamantului superior si cercetarii stiintifice universitare – 69,7 milioane de dolari.rn
rnUNESCO, Guvernele Japoniei, Marii Britanii si Italiei au sprijinit implementarea reformei invatamantului superior, in mod special in domeniul planurilor de invatamant, metodelor de predare si dezvoltarii infrastructurii. rnNumeroase alte finantari au venit si din numeroase programe bilaterale, de la fundatii si ONG-uri.rn
rn
rnIncepand cu decembrie 1998, reforma invatamantului profesional si tehnic a fost sprijinita prin programul UE/Phare VET RO 9405 cu un grant de 25 de milioane de euro. Scopul finantarii l-a constituit compatibilizarea acestui nivel de formare cu practicile Europei si cu cerintele pietei. Obiectivele programului au vizat, intre altele, si: rn
rn• realizarea formarii profesionale la nivelul standardelor de pregatire din tarile UE; rn
rn• realizarea formarii profesionale in concordanta cu structura ocupationala specifica evolutiei dinamice a pietei muncii din Romania; rn
rn• adaptarea structurii formarii profesionale la cerintele de calificare identificate pe baza nevoilor sociale si individuale.rn
rnDe curand, MECT a primit fonduri pentru inceperea unui nou program „Phare VET”. In culisele ministerului se comenteaza ca se va arunca la cosul de gunoi tot ceea ce s-a facut prin programul Phare VET 1 pentru a se incepe un alt proiect. rn
rn
rnIn anul 1994 Ministerul Educatiei primea de la Guvern 50 de milioane de dolari pentru realizarea reformei invatamantului preuniversitar. Banii proveneau dintr-un imprumut luat de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, ratificat prin Legea nr.126/1994. Potrivit intelegerii, datoria urmeaza sa fie restituita pana in anul 2014. Printre obiectivele mentionate in Anexa nr. 2 a legii era consemnata elaborarea si implementarea unor standarde ocupationale si practici de autorizare. Pentru realizarea acestora se prevedea infiintarea unui Consiliu pentru Standarde Ocupationale si Atestare (COSA).rnBugetul alocat acestei structuri, concepute in sistem tripartit, prin implicarea la nivelul conducerii a reprezentantilor Guvernului, MEN, Ministerului Muncii, sindicatelor si patronatelor, a insumat doua milioane de dolari. Pana la sfarsitul proiectului (septembrie 1999) specialistii formati in cadrul acestui proiect trebuiau sa elaboreze 300 de standarde ocupationale, sa se creeze structurile de evaluare si certificare a competentei profesionale si sa infiinteze un centru de documentare si o baza de date.rnDupa promulgarea Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, COSA a fost integrata treptat in Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor.rn
rn
rn6,5 milioane de dolari irosite pentru profile ocupationalern
rnProiectul referitor la Informarea si consilierea privind Cariera Profesionala (subcomponenta a programului Counselling and Adult Training), in valoare de 6,2 milioane de dolari, a fost finantat de Banca Mondiala si realizat de Ministerul Educatiei, Ministerul Muncii si Ministerul Tineretului si Sportului. Programul avea ca obiective: rn
rn• furnizarea de informatii pentru tineri si adulti cu privire la piata muncii; rn
rn• producerea de suporturi materiale in vederea informarii: – profile ocupationale; – sisteme interactive computerizate de consiliere pentru cariera; – chestionare de interese profesionale si teste de aptitudini; – postere; – publicarea unui ziar despre cariera.rn
rnProfilurile ocupationale se regasesc acum, dupa multi ani de asteptare, in sertarele Centrului de Consiliere privind Cariera Profesionala, pe site-ul MMSSF. Specialistii de la acest minister spun ca ele ar ajuta in ghidarea celor care trebuie sa elaboreze astfel de profiluri pentru alcatuirea dosarului prin care angajatorul solicita introducerea unei noi ocupatii in COR. rnCat despre ziarul despre cariera, el a zacut in teancuri pe holurile Directiei de munca a municipiului Bucuresti, ani la rand. La targul pentru somerii rromi din acest an, cei care stiau carte au primit cate un exemplar spre documentare in cariera.rn
rn
rnReforma invatamantului superior si a cercetarii stiintifice universitare a fost sprijinita prin fonduri comune de finantare de catre Uniunea Europeana, Banca Mondiala si Guvernul Romaniei in doua directii de actiune: rn
rn1. Dezvoltarea invatamantului universitar, a invatamantului la nivel de colegiu si a educatiei permanente – 27,6 milioane de dolari; rn
rn2. Dezvoltarea invatamantului postuniversitar si a cercetarii stiintifice universitare – 42,1 milioane de dolari. rn
rnPrin aceste programe s-a urmarit: rn
rn• adecvarea pregatirii studentilor la cerintele actuale de forta de munca superior calificata; rn
rn• crearea de noi directii de formare in concordanta cu evolutiile economiei de piata; rn
rn• sprijinirea formarii post-universitare in vederea crearii de centre (exclusiv de excelenta si de transfer tehnologic) de cercetare universitara; rn
rn• dezvoltarea formelor de pregatire profesionala superioara a tinerilor cercetatori prin sistemul masteratului si doctoratului; rn
rn• ameliorarea managementului retelei de cercetare stiintifica universitara. rn
rnPe 4 noiembrie a.c., premierul Adrian Nastase declara la Conferinta Nationala a invatamantului superior ca „invatamantul nostru universitar a ajuns la rascruce”. Desigur ca nu era vorba despre cele doua directii de actiune ale programului de reforma de mai sus. Banii cu pricina s-au dus de mult in gaurile negre ale reformei invatamantului.