.
I-a agasat pe mulţi cu (omni)prezenţa sa în platourile de televiziune. A înfuriat prin păreri tranşante şi i-a exasperat pe oameni: „Asta chiar se pricepe la toate?!“ Monica Tatoiu ştie şi îşi asumă. Din când în când mai taie în carne vie. Notabilă, ultima intervenţie în dezbaterea pe noul Cod Fiscal şi strâmbele băgate acestuia de Preşedinţie, BNR şi organisme internaţionale. „Probabil că domnul Iohannis şi alţi oameni care se ocupă cu finanţele ţării au primit telefon de undeva: Atenţie! România nu trebuie să se dezvolte!“, zice doamna Tatoiu într-o intervenţie la B1 TV. Deşi alternează prezenţa în studiouri cu vacanţe lungi, îşi aminteşte că provine din mediul de afaceri care, bineînţeles, vrea o impunere mai mică. „Părerea mea, după ce am văzut şi poziţiile Băncii Naţionale şi ale marilor economişti: nu se doreşte o relaxare fiscală“, spune ea. Cică „doamnele“ obosite din fruntea Europei nu mai ţin pasul şi nu vor o concurenţă suplimentară economică de la un stat din Est care să câştige în competitivitate. Nu ştim dacă să fim de acord. Poate pur şi simplu se tem că un nou val de criză bate la uşă şi nu vor ca un foc mic aprins pe un derapaj bugetar aici să devină vâlvătaia care aprinde tot satul, cu casa neamţului cu tot.
Altceva ne-a atras atenţia. Supranumită Cruela, după personajul de desene animate, cândva când era profesoară de matematică de elevii dânsei, a îndrăznită să caute „dalmaţienii“ pătaţi şi în ograda sectorului bancar. Nu a înghiţit teza supraîncălzirii prin combustibilului fiscal. „Ne aburesc cu supraîncălzirea economiei; supraîncălzirea economiei este cauzată de aruncarea unor lichidităţi în piaţă de către Banca Naţională, nu de către mine“, zice. Corect! Ca de la catedră. Economia nu se încinge de la sine. Abia când verşi mult credit în exces apar supracapacităţile sau sunt stimulate calculele eronate ale antreprenorilor. Sub acest aspect, BNR se îngrijorează prea târziu. De la declanşarea crizei româneşti în toamna anului 2008, cantitatea de bani în sens larg (M3) a sporit cu aproape 100 miliarde lei. În tot acest răstimp în care leii apăreau cu zecile de miliarde aberant în sectorul bancar, guvernatorul Mugur Isărescu nu părea deranjat. Atât timp cât există deficit de cerere nu au cum să aibă efect inflaţionist, suna argumentul său. Dimpotrivă, operaţiunile de piaţă repo ale instituţiei pe care o conduce furnizau la dobânzi subvenţionate lichiditate către băncile comerciale în vederea cumpărării de titluri de stat. Atunci nu părea îngrijorat de stabilitatea bugetară când banii mergeau în programe de investiţii greşite unde acum vedem că se sinucid arhitecţii. Băncile îşi fabricau banii care să le ţină în viaţă din punct de vedere cotabil atunci când neperformantele le bubuiau în portofolii. Nici acum nu ştim dacă a avut sens acea apariţie de bani în economia nominală, dar – pericol! – acum ea riscă să intre în economia reală odată cu majorări salariale operate de Guvern. BNR trage alarma: nu apăsaţi pedala relaxării monetare!, zic ei cu gândul că altfel nu vor mai avea spaţiu să elibereze lichidităţi noi pentru bănci. De aici, însă, riscă să vină adevărata supraîncălzire. Monica Tatoiu intuieşte că nu Guvernul care eliberează resurse pentru mediul privat este cel care stimulează elementul nesustenabil pentru angrenajul economic românesc. Este creditul creat din nimic sădit pe un teren neroditor cel care poate introduce acest stimulent pervers. „Ce a făcut Banca Naţională aruncând bani pe piaţă… Ăia-s bani tipăriţi, nu provin din productivitate, din economia reală“, zice persoana care, zău, de data asta nu ne-a agasat deloc cu prezenţa sa la TV.