„Dacă se strică, e mai ieftin să îl înlocuiești“. În ciuda crizei, mulți români au gândit astfel, aruncându-i în uitare și sărăcie pe unii dintre meseriașii foarte căutați și apreciați altădată.
"Oamenii nu mai poartă ceas, se uită pe telefon pentru a afla ora, iar dacă au ceas și se strică, preferă să cumpere altul", spune cu resemnare Grigore Miu, zis Nea Puiu, unul dintre cei mai vechi ceasornicari din Capitală, care petrece și zece ore zilnic în micul său atelier din zona Gării de Nord. La ora patru după-amiază, avea o singură reparație de realizat, pentru care nu putea lua mai mult de 20 de lei. Dacă ar trebui să plătească chirie, mica lui afacere s-ar nărui rapid. Nu are cui să predea ștafeta și este convins că, în câțiva ani, ceasornicăria va deveni istorie. Mai optimist este Claudiu Burlan din Arad, foarte cunoscut printre colecționarii de ceasuri, care apelează la el pentru expertiză. „Ofer servicii complete, de la quick-service de 5 lei până la cele mai complexe reparații, de câteva sute de lei“, spune Claudiu, care susține că are un volum de muncă ridicat. În zilele slabe are circa 40 de clienți la quick-service, iar în cele mai bune, circa o sută. Se promovează cu ajutorul site-ului personal și pe rețelele sociale, la sugestia copiilor săi.
Pantofi prea ieftini pentru a fi reparați
Invazia chinezăriilor le face viața grea cizmarilor. „Dacă ți se strică un pantof de 30 de lei, nu vii la mine ca să dai jumătate din valoarea lui pe reparație“, spune Marcu Gheorghe, cizmar din zona Obor. Fiul său lucrează cot la cot cu el și este hotărât să transmită mai departe ce a învățat de la tatăl lui. Pentru a suplini lipsa reparațiilor complexe, șeful atelierului a hotărât să diversifice activitatea cu realizarea de chei și cu reparații de fermoare. Cele mai mari venituri vin însă din cizmărie, iar cele mai frecvente servicii presupun schimbarea flecurilor la încălțămintea pentru femei. „Vin mai ales pensionarii, care nu își permit să cumpere încălțăminte foarte des. Avem o doamnă care își repară aceleași ghete la noi de cinci ani“, spune Gheorghe Marcu.
Atelierul există de zece ani și nu are concurență în zonă decât la reparațiile pentru fermoare. „Am venituri mici, dar sigure. Cine aruncă o geacă doar pentru că nu se mai închide?“, spune Vasile Oboi, care stă în fiecare zi la măsuța lui cu fermoare din fața pasajului pietonal din zona Obor. Cea mai complexă și scumpă reparaţie făcută vreodată a fost pentru un cort, pentru care a primit 300 de lei, cât încasează în aproximativ trei zile.
Ultimii mohicani: croitorii și depanatorii
Rareori nu este coadă la croitoria Lux din Cartierul Colentina. Încăperea mică este plină de oameni care vin cu haine pentru modificat, cârpit sau chiar pentru a-și face haine de la zero. „Lucrăm peste douăsprezece ore pe zi“, spune proprietara, care munceşte cot la cot cu restul croitoreselor. Cu trei mașini de cusut și patru angajate, croitoria are pe puțin 300 de clienți lunar. Alte mici afaceri care încă merg bine sunt atelierele în care se depanează electronice mari. „Ca să devii profitabil, trebuie să faci mentenanță la firme sau să repari frigidere, mașini de spălat și televizoare, care se strică mai greu“, spune Lucia Grigore, inginer la unul dintre cele 42 de ateliere ale cooperativei Metalocasnica din Capitală.
„Provincia este o piață mai ofertantă pentru meseriași decât Bucureștiul, pentru că acolo ei sunt puternic integrați în comunitate“, crede Cristian Mateescu, vicepreședintele cooperatvei meșteșugărești UCECOM, care cuprinde circa 4.600 de unități la nivel național. Cea mai mare pondere în activitatea desfășurată de UCECOM o au serviciile de frizerie, spălătorie, curățătorie, precum și reparațiile de electrocasnice. Potrivit lui Mateescu, activitatea meseriașilor va continua să sufere schimbări drastice, din cauza scăderii veniturilor populației, scumpirii materiilor prime și a energiei, dar și a ofensivei produselor de calitate îndoielnică și ieftine, care pot fi înlocuite uşor.
Serviciile altădată tradiţionale, îndeosebi din sfera reparaţiilor, şi-au diminuat mult din volum şi importanţă, în raport cu cererea pieţei.
Cristian Mateescu, vicepreședinte, UCECOM
Cât costă reparațiile
Cizmarii, ceasornicarii și depanatorii au explicat că peste aceste prețuri maxime reparația nu mai rentează, având în vedere prețul unora dintre produsele noi
Tip de reparație Preț
Încălțăminte (flec, lipituri, cusături) 5-50 lei
Ceasuri de mână 10-100 lei
Croitorie (intervenții mici) 10-50 lei
Frigider, mașină de spălat, televizor 100-500 lei
Fermoare 5-25 lei