IMPACT Acordul de liber schimb dintre UE şi Coreea de Sud, care va fi semnat până la sfârşitul acestui an, sperie marile grupuri europene producătoare de autovehicule, electronice, textile şi cauciuc.
Luna mai a adus din nou la masa tratativelor delegaţi ai Uniunii Europene şi ai Coreei de Sud în încercarea de a găsi soluţii la divergenţele apărute înainte de semnarea unui acord de liber schimb (FTA), estimat la 71,4 miliarde de euro. Deşi mulţi analişti se aşteptau ca documentul să fie parafat, singurul rezultat al întâlnirii a fost încă o amânare. „Există încă unele probleme care îşi aşteaptă rezolvarea. Nu va fi uşor, dar am încredere că vom fi capabili să ajungem la o concluzie cât mai curând posibil în viitorul apropiat“, a declarat preşedintele coreean, Lee Myung-Bak, în timp ce presa prezentă la întâlnirea din 23 mai a concluzionat că semnarea acordului va avea loc până la sfârşitul acestui an.
Piedici şi lupte de culise
Principalele motive care au stat în calea acordului au fost legate, aşa cum era de aşteptat, de eliminarea a peste 90% din taxele de import, fapt ce ar permite coreenilor să îşi comercializeze produsele în Europa la preţuri mult mai avantajoase decât cele actuale. Spre exemplu, multe dintre vehiculele mărcilor Hyundai, Chevrolet şi Kia, produse în Coreea, vor beneficia de o reducere a preţului cu circa 10%. Astfel, modele precum Chevrolet Spark, Lacetti, Captiva şi noul Cruze, sau Kia Magentis şi Sorento, ar avea preţuri extrem de atractive, mult sub cele ale competitorilor europeni. De altfel, acesta este şi motivul pentru care Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) se opune cu fermitate semnării unui acord. „Din păcate, CE pare dispusă să trateze «motorul Europei» care este industria auto ca pe un subiect de negociere în schimbul obiectivului politic de a ajunge la o înţelegere cu Coreea“, consideră Ivan Hodac, secretarul general ACEA.
Clientul european în avantaj
În ciuda declaraţiilor belicoase ale reprezentanţilor unor industrii care se simt ameninţate de „invazia coreeană“, în categoria cărora intră producătorii de automobile, cei de aparatură electronică şi telefoane, textile sau siderurgie, majoritatea celor 27 de state ale UE par gata să treacă peste probleme mizând atât pe avantajele deschiderii pieţei coreene pentru investitorii europeni, cât şi pe câştigurile pe care un astfel de acord le-ar aduce consumatorilor europeni.
România, în corzi
Pentru români, beneficiile acordului ar putea fi doar eventualele reduceri de preţ la produsele coreene, în condiţiile în care exporturile noastre în Coreea sunt mici. Un document întocmit de profesorii Iacob Căţoiu şi Tudor Edu de la Academia de Studii Economice arată că firmele româneşti ar trebui să studieze tendinţele pieţei coreene pentru a exporta, astfel încât balanţa comercială dintre cele două ţări să nu se dezechilibreze şi mai mult.
Coreea de Sud are o industrie auto total orientată către export, iar Uniunea Europeană este principala sa ţintă.
Ivan Hodac, secretar general al ACEA
Comerţul cu Coreea
1,7 mld. euro a fost valoarea investiţiilor europene directe în economia Coreei de Sud în 2007, în scădere cu 3,3 mld. euro faţă de 2005. Coreenii au investit, în 2007, doar 0,3 mld. euro în statele Uniunii Europene, cu un mld. mai puţin decât în 2005.
24,8 mil. euro a fost valoarea exporturilor româneşti în Coreea de Sud în primele două luni din acest an, în creştere cu 15,4% faţă de cea din perioada similară a anului trecut. Importurile au totalizat 56,4 milioane de euro.
Balanţă negativă
Atât România cât şi întreaga Uniune Europeană înregistrează deja pierderi importante în schimburile comerciale cu Coreea de Sud, în ciuda barierelor impuse până acum prin taxe vamale.
