Completandu-l pe Thomas Edison, inteligenta, creativitatea si transpiratia sunt cele trei ingrediente obligatorii pentru concretizarea unei inventii. Reteta a fost valabila inclusiv in vremea comunismului. Sub egida pompoasei „intreceri socialiste”, din creierele oamenilor muncii izvorau mii si mii de idei revolutionare, cu invelis comercial de inventie. Motivatia era indestulatoare: unitatea (intreprinderea) care cotiza cu mai multe cereri de inregistrare la Oficiul de inventii primea, proportional, fonduri suplimentare pentru salarii. Nu conta cate cereri erau acceptate. Fundamentala era cantitatea de travaliu, nu eficienta. In plus, inventatorul-persoana fizica primea drept recompensa maximum trei salarii, grosul beneficiului intrand in contul intreprinderii.
Economia de piata postdecembrista a lichidat intrecerea socialista si a pus bazele regresiei capitaliste. A disparut orice urma de motivare, fie psihologica, fie materiala. Acum doi ani, la Targu-Mures, cativa inventatori scarbiti si-au ars in public brevetele de inventie. Mai mult decat graitor este procentajul de 54,5 %, reprezentand inventatorii particulari. In Occident, acestia nu depasesc 30-35%. Dezinteresul Guvernului pentru institutele de cercetare e notoriu si indiscutabil.
Institutia autorizata sa asigure protectia proprietatii industriale in Romania este Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). Aici se inregistreaza inventiile, marcile, desenele si modelele industriale. Gabor Varga, director general al OSIM, ne confirma blazarea inventatorilor romani: „Un procentaj considerabil din taxele anuale datorate de titularii de brevete de inventii nu este platit catre bugetul de stat”. De exemplu, fostul RENEL nu a platit nici un leu din 1990 si pana la restructurarea sa. FPS a formulat, intr-o adresa trimisa la OSIM, unul dintre motivele principale pentru aceste evaziuni: nu exista fonduri in bugetul FPS pentru plata acestor taxe.
OSIM intampina mari greutati si la constituirea fondului pentru inregistrarea brevetelor romanesti in strainatate pe anul in curs. Cele 50.000 de marci germane par simple maruntisuri fata de milionul de dolari de care dispune guvernul ungar.
Primii in lume,
ultimii in tara
Anul acesta, dupa o pauza de doi ani, Romania a participat la Salonul international al inventiilor, tehnologiilor si produselor noi de la Geneva. Evenimentul, desfasurat intre 30 aprilie si 9 mai, a dovedit inca o data contrastul dintre inteligenta romaneasca si dezastruoasa ineficacitate a statului roman in privinta concretizarii acestui capital neuronal.
Au participat 44 de tari din intreaga lume. Din 1001 inventii, 74 au apartinut Romaniei. 7,4%, deci, din total. Procentajul de reusita este mai mult decat graitor: 72 au primit medalii. 11 de aur, 36 de argint, 25 de bronz. Locul intai in lume. Sa fim bine intelesi: este vorba nu numai despre inventii care sa indeplineasca conditiile de noutate mondiala sau de aplicabilitate industriala. Aceste inventii au trecut si de bariera superioritatii cu care ne privesc, traditional, occidentalii.
Mai mult, organizatorii au asigurat 85% din taxa de participare a Romaniei la acest salon, cheltuielile Agentiei nationale pentru stiinta, tehnologie si inovare (derivata din fostul Minister al Cercetarii) fiind limitate la 500 milioane lei. A fost o reactie umanitara a elvetienilor la pauperitatea resurselor guvernului de la Bucuresti.
Inteligenta neremunerata, dupa buget
Fara a fi suspectati de subiectivism, putem spune ca lumea buna a inventicii ne-a cam dus dorul. In 1997 si 1998, Romania a lipsit de la acest Salon. Fostii ministri ai cercetarii, Bogdan Teodoriu si Horia Ene, nu au gasit utilitatea participarii Romaniei la aceasta manifestare. Georgel Sava, director in cadrul Agentiei pentru stiinta, ia apararea celor doi ex-ministri, motivand ca ambii au fost numiti cu putin timp inaintea organizarii Salonului (Teodoriu – februarie 1997, Ene – februarie 1998) si „nu si-au putut asuma necesitatea unei asemenea masuri”. In schimb, actualul director al agentiei, Szabolcs Lanyi, si-a asumat-o, iar Romania este acum campioana mondiala la creativitate.
Una dintre firmele cele mai galonate a fost Biotehnos, cu trei medalii de aur, trei de argint si doua de bronz. Ion Manzatu, presedintele firmei, ne-a dezvaluit mahnirea ca inventiile romanesti nu pot fi valorificate decat in mica masura in tara. Biotehnos, o firma specializata pe domeniul biotehnologic, este atat titular de brevete de inventii, cat si producator si comerciant al produselor proprii. Aria sa de aplicabilitate se intinde de la industria alimentara si sanatate pana la agricultura sau zootehnie.
Deoarece piata romaneasca este un slab absorbant al acestor produse, 95% iau calea exportului, singurul mod prin care Biotehnos isi poate recupera investitiile. Un singur exemplu graieste de la sine. Biotehnos a vandut celebrei firme de produse cosmetice EstA