Inventatorul român, între succesul în business şi neşansă

Pentru a trăi din invenţii, trebuie să ai nu numai cunoştinţe ştiinţifice, ci şi spirit antreprenorial. Drept urmare, dacă cel mai cunoscut inventator român, Justin Capră, trăieşte de pe urma pensiei, alţii câştigă de pe urma realizărilor milioane de euro. În momentul de faţă, pe site-ul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, la secţiunea „Oferte de brevete“ figurează, între altele, portmoneul tubular sau dispozitivul metalic pentru CNP. Nu sunt singu

Pentru a trăi din invenţii, trebuie să ai nu numai cunoştinţe ştiinţifice, ci şi spirit antreprenorial. Drept urmare, dacă cel mai cunoscut inventator român, Justin Capră, trăieşte de pe urma pensiei, alţii câştigă de pe urma realizărilor milioane de euro.

În momentul de faţă, pe site-ul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, la secţiunea „Oferte de brevete“ figurează, între altele, portmoneul tubular sau dispozitivul metalic pentru CNP. Nu sunt singurele cazuri de invenţii de care nu are nimeni nevoie, spune Eduard Pavel, avocat specializat în proprietate industrială, în cadrul firmei de avocatură Schönherr. „Sunt multe invenţii pentru care s-a obţinut un brevet naţional, dar nu au o valoare de piaţă. Practic, nu mai interesează pe nimeni“, afirmă acesta. Sunt alte cazuri, însă, în care invenţiile româneşti au fost cu adevărat revoluţionare.

Descoperiri care îţi salvează viaţa

Multiplu premiant la Salonul de la Geneva, Mircea Manolescu comercializează, în momentul de faţă, o serie de sisteme de protecţie împotriva cutremurelor: avertizorul seismic, care îşi anunţă proprietarul de apropierea dezastrului cu 30 de secunde înainte, cu un preţ cuprins între 325 de euro, pentru pachetul de bază, şi 2.000 de euro, pentru cel mai complex, şi modulul individual de protecţie antiseismică, un fel de seif din oţel în care eventualele victime se pot adăposti. Mecanismul rezistă căderii de la etajul 15 al unui bloc şi suportă o greutate de până la o sută de tone. Spune că nu au fost puţine companiile care s-au interesat de achiziţionarea brevetelor sale, „însă nu s-au ridicat la nivelul exigenţelor proiectului sau, în cazul instituţiilor statului, acţiunile au fost limitate de birocraţie“. În momentul de faţă, după ce a reuşit să vândă câteva zeci de exemplare „încă mai caut un colaborator pentru marketing şi distribuţie pentru sistemele de protecţie antiseismică“.

„Eu am înregistrat 30 de brevete, toate implementate şi aflate acum în comerţ“, se laudă unul dintre cei mai prolifici inventatori români, Mircea Ciuhrii. Este adevărat, într-un domeniu complet diferit şi mult mai puţin dependent de tehnologie, cel al medicinei alternative. A câştigat cu ele zeci de medalii, inclusiv la Salonul de la Geneva, iar acum acestea îi aduc venituri frumoase: în 2007, cele două companii pe care le controlează, Insect Farm şi La vitrine magique, au realizat venituri de 520.000 de euro, cu o marjă de profit net de 25%. Putea, spune el, să-i meargă mult mai bine: „pentru unul dintre brevete mi s-au oferit 22 de milioane de euro, dar cu condiţia de a pleca şi eu din ţară, la Viena. Am refuzat, iar acum vă spun sincer că am greşit şi aştept să mă mai întrebe o dată“. Nu este însă cazul, cel puţin nu pe moment, iar Mircea Ciuhrii este nevoit să se resemneze cu „producători care vor să-mi cumpere invenţiile, dar să plătească prea puţin, crezând că nu am experienţă în vânzarea de patente“.

Brevetele, pe mâna companiilor

O privire aruncată asupra listei de pre­mianţi ai ultimelor saloane de inventică internaţionale arată că, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, inventatorii nu deţin, efectiv, brevetele, acestea aparţinând mai degrabă companiilor la care lucrează. Aceasta deoarece, aşa cum explică Eduard Pavel, „activitatea inventivă se desfăşoară cu precădere în colectivele de cercetare-dezvoltare ale companiilor. Rar sunt, în ziua de azi, inventatori care să lucreze pe cont propriu“. Iar când se întâmplă aşa, apar alte impedimente: costurile obţinerii unui brevet internaţional „pot fi imense“, spu­ne reprezentantul Schönherr, motiv pentru care „în cele mai multe cazuri, brevetarea se face de către companii ce au un contract cu inventatorii, acestea având forţa economică necesară valorificării invenţiei“. Apoi, dacă au decis să ră­mână „independenţi“, inventatorii riscă să cadă în ridicol: după cum spune Eduard Pavel, de cele mai multe ori, „nu prea ştiu valoarea economică a brevetului, astfel încât sunt cazuri frecvente în care solicită un preţ prea mare pentru cesiune/licenţă în raport cu valoarea de piaţă“.

Pentru un brevet mi s-au oferit 22 de milioane de euro.
Mircea Ciuhrii, inventator

12 mii de euro este cuantumul maxim al taxelor care trebuie achitate pentru obţinerea şi protejarea unui brevet de invenţie

Campionul absolut şI în afaceri, şI în inventică

PREMIERĂ Anul acesta, Marele premiu al Salonului de inventică de la Geneva a ajuns, în premieră în cei 37 de ani de existenţă ai târgului, în România. Mai exact, în braţele lui Mircea Tudor, proprietarul firmei de soluţii de securitate MB Telecom.

PERSPECTIVE Deţinătoare deja a cinci brevete de invenţie, compania are 60 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 15 milioane de euro, la nivelul anului trecut, de şase ori mai mare decât cea din 2007. Aşadar, o creştere spectaculoasă care, cel mai probabil, se va menţine şi în perioada următoare, ţinând cont de faptul că cifrele corespund perioadei anterioare câş­tigării trofeului din Elveţia. Printre clienţii com­paniei se numără Inspectoratul General de Poliţie, Serviciul Român de Informaţii şi Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.

INVESTIŢII Potrivit lui Mircea Tudor, aparatul care le-a adus premiul, Roboscan 1M, un dispozitiv de scanare avansat destinat în principal utilizării în punctele vamale, costă circa 1,5 milioane de euro, iar în proiect au fost investite circa şase milioane de euro.